Pagini

Categorii

Arhiva blogului

Meta

Răspunsuri la întrebări (113)

February 14, 2010

Dugala Daniela:

Ma numesc Alexandra am 16 ani, anul trecut in ianuarie am inceput sa ma ingras cam cu 5 kg pana in mai,cand am fost la doctorul endocrinolog la Fetesti. Valoarea de atunci a fost de 6,96.Mi s-a prescris Eutyrox 25 la urmatoarele analize am mai scazut, din 2 in 2 luni pana la 4,36(asta a fost in octombrie). Acum pe 11 februarie mi-a iesit TSH 8,36.
Mentionez ca in vara am fost internata la Spitalul Parhon trimisa de doctorul endocrinolog de la Fetesti suspcta fiind de Sindromul Cushing.Dupa o saptamana am venit acasa deoarece acolo mi-a iesit TSH-ul 1,9.De atunci am luat aceeasi doza de Eutyrox , totusi m-am ingrasat din nou.
Din ce motiv a crescut TSH-ul acum si care credeti ca e doza corecta de Eutyrox?
Alte medicamente eu nu iau dar nici analize in afara de TSH nu am facut.

Raspuns:

– sunt multe laboratoare in tara care nu lucreaza corect analizele hormonale, iar rezultatele nu reflecta realitatea; este, de aceea, extrem de important ca laboratorul sa fie de incredere si cu referinte bune atunci cand vorbim de acest tip de investigatii;

– ultimul TSH este anormal crescut, asta indicand ca doza de Euthyrox este insuficienta; totusi, in conditiile in care au existat discrepante intre masuratorile din Fetesti si cea de la Institutul Parhon, eu tratez acest rezultat cu suspiciune, putand fi incorect;

– de departe, cea mai frecventa cauza de hipotiroidie la aceasta varsta este tiroidita autoimuna (Hashimoto); de aceea ar fi trebuit masurat si un nivel al ATPO (anticorpi anti-tiroperoxidaza), care sunt in titru crescut in peste 95% din cazuri, pentru a confirma boala;

– solutia, dupa parerea mea, este urmatoarea:

  1. trebuie facute urmatoarele analize la un laborator de incredere, eventual in Bucuresti: TSH, freeT4 si ATPO;
  2. daca nivelul TSH este peste limita superioara a normalului, doza de Euthyrox va trebui crescuta; doza exacta se va stabili in functie de valoarea TSH;
  3. in conditiile unui TSH crescut, nivelul freeT4 stabileste doar tipul hipotiroidiei: clinica sau subclinica;
  4. asa cum am precizat mai sus, un nivel crescut al ATPO confirma tiroidita Hashimoto drept cauza a hipotiroidiei;
  5. aceste analize ar trebui interpretate de un endocrinolog, care, in functie de rezultate, poate recomanda si o ecografie tiroidana;

– un exemplu de laborator care lucreaza bine analize hormonale este Synevo;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (112)

Silvia:

Buna ziua Dl. Doctor,
In acest an fac 55 de ani, si sunt la menopauza de 2 ani. Intrucat de ceva timp (cativa ani) simt un nodul(ganglion) deasupra sfincterului tiroidian, care ma deranjeaza (simt intepaturi)uneori ( nu stiu de ce apare, nu stiu de nu-l mai simt), mi-am facut analizele uzuale cu urmatoarele rezultate: VSH 1h/10; VSH 2h/30. Calciu ionic seric 10; Calciu total seric 288; Colesterol seric 288; creatinina serica 0.59: Glucoza serica 92; Magneziu ser.1.9; TGO 15; TGP 38; Trigliceride ser. 51, Uree serica 27; Ex. Urina, rare epitelii plate, rare leucocite, Densitate 1020; Hematologie:
RBC = 4,58; HGB=13,80; HCT=42,93; MCV=93.74; MCH=30.14; MCHC=32.16;
PLT=319,89; MPV=8.35; WBC=6.08; LYM=2.18; MON=0.35; GRD=3.35; EOS=017; BAS=0.04; LYM%=35.80; MON%=5.80; GRA%=55.00; EOS%=2.80; BAS%=0.60.
Echo: abdominal si pelvis, toate in parametri normali, doar colicistul cudat; O mastoza fibrochistica bilaterala pe care o monitorizez de la 50 de ani, fara adenopatii. De asemeni intrucat ma deranja o tuse seaca uneori, mi-am facut si o radioscopie pulmonara cu urmatorul diagnostic: DESEN INTERSTITIAL PERIBRONHO-VASCULAR ACCENTUAT PERIHILAR BILATERAL. Mentionez ca nu am fumat niciodata, doar in luna iulie am racit de la aer conditionat, am luat niste antitusive si atat. Tot atunci, fiind in spital cu mama mea, am insotit-o in incaperea in care i s-a facut CT, mie mi s-a dat un sort cu plumb si cat a fost examinata, am stat cu ea in incapere.
Nu ma stiu sa am probleme cu inima, totdeauna tensiunea mea a fost mica, intre 10-12 si nici acum nu o am mare,doar uneori simt niste extrasistole in gat. La stomac in urma unei endocopii, in septembrie mi s-a descoperit o gastrita cronica cu HP si o mica hernie hiatala.
Intrucat am dorit sa stiu ce este cu acel ganglion (nodul) mi-am facut si analize la tiroida cu urmatoarele rezultate: T3=1.6; T4=126.1; TSH= 3.13, iar Anti-TPO=530…
Mentionez ca nimeni pe linie materna sau paterna in familie nu a suferit de afectiuni ale tiroidei.
De asemeni junghiurile de la nodul, le asociam uneori si cu o durere si inflamare a osului de la clavicula dreapta. Totodata vreau sa va mai spun ca de 4 ani si 5 luni am renuntat la carne, dar nu si la lactate, branzeturi si peste.
Dl. Doctor, v-am dat mai multe detalii in speranta ca imi veti putea da mai multe informatii despre “noua” mea problema, era singura pe care n-o mai aveam.
Cu deferenta,
Silvia O.

erata: Calciu total seric= 10, NU 288. De asemeni am uitat sa va spun ca in 28.12.2005 mi-am facut un echo la tiroida cu urmatorul rezultat: Lob dr. -17/16,5/ 38 mm, vol. 2,8ml; Lob. stg. 14,6/16/38mm, vol.2.7ml, contur net, usor neregulat, ecostructura neomogena difuz, cu zone hipoecogene nesistematizate, vascularizatie normala; vasele cerivicale – aspect normal. Analize: Calciu ionic= 3.77; Cal. total+ 8.79; proteine totale 7,35, Calciu Seric 8,79 si TSH= 0,54; iar in 13/10/2007 TSH= 0,7.

Raspuns:

– ecografia tiroidiana din 2005 arata un aspect sugestiv de tiroidita cronica (neomogen difuz, hipoecogen); nivelul crescut al ATPO (anticorpi anti-tiroperoxidaza) din ultimele analize confirma prezenta unui proces autoimun (care este cauza tiroiditei cronice); valoarea normala a TSH indica o functie tiroidiana este pastrata, in ciuda acestei inflamatii cronice, precum si faptul ca nu aveti nevoie la acest moment de tratament de substitutie hormonala; boala poate evolua spre hipotiroidie in timp, de aceea reevaluarile (cu masurarea TSH si freeT4) la 4-6 luni sunt indicate; detalii pe larg despre aceasta afectiune aici, aici si aici;

– trebuie sa intelegeti ca tiroidita autoimuna (Hashimoto) nu provoaca durere sau disconfort tiroidian; de aceea trebuie sa existe alta explicatie pentru simptomele dvs: ori e prezenta o anomalie (nodul) tiroidiana care coexista cu tiroidita (mai degraba improbabil, dupa parerea mea), ori aceste fenomene pe care le descrieti nu au legatura cu glanda (mai probabil); cel mai bine ar fi sa repetati o ecografie tiroidiana, pentru a exclude prezenta unor noduli;

– restul problemelor (gastrice, pulmonare, etc) nu au nicio legatura cu suferinta tiroidiana:

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (111)

February 12, 2010

Elena:

Buna ziua,

Revin la intrebarea de la nr 83, in urma rezultatelor din 12.01.10 medicul mi-a scazut Thyrozolul la 2 X 10 mg, in 08.02.10 am efectuat la Synevo urmatoarele analize :
Tsh:0,06 uUI/ml valori normale (0,27 -4, 2)
Ft4: 11,58 pmol/l valori normane(12-22)
TRab : 0,314 UI/L
In 09.02.10 medicul mi-a redus Thyrozolul la 1 x 10mg /pe zi.

Scaderea sub limita a lui FT4 nu v-a determina hipotiroidie?
Nu am reusit sa interpretez TRab-ul, rezultatul a fost abia azi gata.

Va multumesc

Raspuns:

– tiroida sintetizeaza 2 hormoni care exercita efectele cunoscute: tiroxina (T4) si triiodotiroinina (T3); asa cum am precizat aici, T3 este hormonul mai potent, dar este secretat de catre tiroida normala intr-o proportie mai mica, de 20%, restul fiind T4;

– Thyrozolul are drept efect, in multe cazuri, schimbarea proportiei in care sunt produsi cei doi hormoni de catre tiroida, crescand proportia de T3; de aceea, in timpul tratamentului cu acest medicament, un nivel izolat scazut (sau la limita inferioara a normalului) al T4 (freeT4) nu inseamna obligatoriu hipotiroidie, pentru ca valoarea (eventual) mai mare a T3, mentine un nivel total normal; daca la evaluarile viitoare se mentine aceasta discrepanata intre TSH (supresat) si freeT4 (in jurul limitei inferioare a normalului) va trebui masurat si nivelul freeT3, pentru a se exclude o hipertiroidie prin exces de T3;

– valoarea TRAb este in limitele normalului, aratand un raspuns bun la terapie si sanse destul de mari pentru a obtine o echilibrare (remisiune) pe termen lung a bolii;

– reducerea dozei de Thyrozol este logica in contextul acestor analize, pentru a evita inhibitia excesiva a tiroidei; dupa parerea mea aceasta scadere (la 10mg/zi) s-ar fi putut face chiar de pe 12 ianuarie, in urma analizelor precedente; in mod normal, la reevaluarea de peste 6-8 saptamani, nivelul TSH ar trebui sa fie in limite normale sau destul de aproape de acestea; va rog sa ma tineti la curent;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (110)

February 11, 2010

Laura Muscalu:

Buna ziua,

Va scriu in numele mamei, in varsta de 64 de ani, careia i s-a depistat un nodul de marime 2/3 din lobul stang (cam cat o maslina am inteles), cu multiple calcificari. Lobul drept are si el cativa noduli dar mai mici. Mama nu prezinta nici un fel de simptome, iar analizele de sange sunt bune. A consultat doi medici: unul recomanda operatia, celalat recomanda o perioada de asteptare de 3-6 luni pentru a se urmari evolutia. Nodulul a fost descoperit in urma unei ecografii de rutina si nu este absolut deloc vizibil sau palpabil, explicatia fiind pozitia pe partea din spate a tiroidei.
Am mai inteles ca nodulii cu calcificari sunt mai periculosi decat cei fara calcificari, dar ca biopsia fara operatie nu este intotdeauna concludenta.
As dori sa va intreb daca operatia ar trebui efectuata urgent pentru a preveni raspandirea unui posibil cancer sau daca s-ar mai putea astepta cateva luni pentru a inregistra eventuale modificari de marime, structura, etc.

Va multumesc anticipat pentru raspuns precum si pentru efortul de a mentine acest blog,

Laura Muscalu

Raspuns:

– un nodul care ocupa doua treimi dintr-un lob este, fara indoiala, sufiecient de mare ca sa necesite o evaluare atenta; prezenta calcificarilor la ecografie poate indica un risc mai mare de cancer tiroidian  doar daca sunt microcalcificari; acestea au un anumit aspect caracteristic (sub 1 mm, multiple, fara con de umbra posterior, etc) care trebuie corect interpretat; macrocalcificarile, in schimb, nu au nicio semnificatie; este deci extrem de important care este tipul de calcificari prezente in nodulul mamei dvs;

– recomandarea mea este sa se efectueze o punctie tiroidiana cu ac fin si, in functie de rezultat sa se ia o decizie; un nodul benign poate fi urmarit fara probleme ani intregi, daca nu-si schimba semnificativ dimensiunile; daca rezultatul este “malign” sau “nedeterminat” este recomandata operatia;

– trebuie inteles ca majoritatea cancerelor tiroidiene cresc lent, astfel incat, daca in 3-6 luni acest nodul nu creste in dimensiuni, nu se exclude malignitatea;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (109)

Maria Mihalache:

In martie 2008 am luat un tratament (la in dicatia medicului de familie) cu ibuprofen (pentru raceala), au urmat apoi cefalosporine, pentru ca nu imi mai trecea. Aveam impresia ca am rosu in gat. Am mers la medicul de intreprindere si i-am spus sa-mi faca ceva ca eu nu mai pot sa iau medicamente. El a observat ca nu am rosu in gat, si pentru ca avea un ecograf la serviciu, mi-a facut ecograf si m-a trimis la Parhon, aveam tiroida marita.
Am facut investigatii, am fost diagnosticata cu tiroidita Hashimoto normotiroidism (tiroxidaza? 600) si mi s-a dat un sfert de pastila de Eutirox de 100 timp de trei luni, calciu mult si ceva extraveral daca este cazul. Am mers inapoi la intreprindere si i-am spus doctorului. De atunci, imi trimite in fiecare an o hartie ca sunt apt conditionat, ca nu pot lucra cu surse deschise de radiatie. Pentru ca “afectiunile tiroidiene” nu permit lucrul cu surse deschise. Este o “afectiune tiroidiana” ceva in care functia tiroidiana nu este afectata (TSH = 1.68)? doctorul de familie mi-a zis ca a fost o afectiune acuta ca nu este cronica. Poate cineva sa spuna in baza unei analize de acum trei ani ca am o afectiune tiroidiana acum?

Raspuns:

– valoarea de 600 probabil ca se refera la anticorpii anti-tiroperoxidaza (ATPO); nivelul este semnificativ crescut si arata ca la acel moment exista o reactie autoimuna impotriva tiroidei; asta inseamna ca sistemul imun nu mai recunoaste tiroida ca fiind parte a organismului si o ataca, putand duce la hipotiroidie; conform acestor date, diagnosticul este, intr-adevar, de tiroidita Hashimoto (autoimuna); in marea majoritate a cazurilor acest raspuns autoimun, odata declansat, nu va mai disparea, ceea ce face din aceasta tiroidita o boala cronica;

– nu este clar de ce initial s-a recomandat tratamentul cu Euthyrox, daca nivelul TSH nu a fost crescut; l-tiroxina (Euthyrox) se recomanda ca substitutie atunci cand apare hipotiroida, evidentiata cel mai precoce de cresterea TSH peste limita superioara a normalului;

– inteleg din postarea dvs ca in prezent nu mai luati Euthyrox si functia tiroidei se mentine normala (TSH=1.68 μUI/ml); tiroidita autoimuna are mai multe faze, despre care puteti citi aici; in esenta exista si varianta cu eutiroidie (functie tiroidiana normala), care evolueaza in multe cazuri spre hipotiroidie; de aceea sunt necesare controale periodice pentru tot restul vietii;

– trebuie inteles, totusi, ca aceasta boala este destul de usor de urmarit si de tratat, iar pacientii la care nivelul TSH se mentine in limite, duc o viata absolut normala;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (108)

February 10, 2010

Cristina Lopata:

Buna ziua,

Luna viitoare fac 38 de ani, am 1.58 inaltime si 50 kg, sunt diagnosticata de 1 an cu basedow, dar dupa simptome cerd ca am boala de cel putin 1 an si jumatate.
Am facut tratament initial cu thyrozol (4 luni), iar in urma unei alergii (caderea severa a parului, explozie de cosuri pe fata), am trecut pe Propyl.
In paralel am fost monitorizata lunar de un oftalmolog specializat in basedow, am facut 2 cure a cate 6 perfuzii solumedrol 250 mg, in urma carora diplopia (initial 4 cm pe fiecare ochi la vedere laterala) a disparut, iar exoftalmia (20 – 20.5) s-a mentinut. Diplopia a disparut de fapt dupa prima cura, dar a revenit in urma unei recidive de hipertiroidie cauzata de scaderea foarte mare a dozei de thyrozol de catre medicul endocrinolog.
Ultimele analize recoltate pe 01.02.2010 sunt: FT4 0.72 (interval 0.7-1.48), T3 1.53 (interval 0.58-1.59, TSH sub 0.0025 (interval 0.35-4.94), TRAB 55 (interval sub 1.5).
Practic TSH-ul nu a fost niciodata in interval de cand am inceput tratamentul, iar TRAB-ul initial a fost foarte mare incat nu l-au putut masura, a scazut dupa solumedrol la 29, iar acum este 55.
Cu toate acestea, endocrinologul si oftalmologul au decis sa ma operez total de tiroida, si pt. asta mi-a fost marita doza de Propyl pt. a vira catre hipo inainte de operatie.
Va rog sa-mi spuneti daca din punctul dvs. de vedere operatia este cea mai buna solutia in momentul de fata, si daca nu pot apare complicatii oftalmologice ulterioare.

Va multumesc.

Raspuns:

– conform cu datele prezentate, este vorba de o forma de boala Basedow-Graves foarte activa, inclusiv cu afectare oculara importanta; analizele din februarie 2010 arata, in continuare, prezenta hipertiroidiei (exces de hormoni tiroidieni), iar valoarea foarte crescuta a TRAb indica faptul ca procesul autoimun care determina boala este foarte intens;

– faptul ca nu s-a reusit mentinerea TSH in limite normale de cand s-a declansat boala arata ca tiroida este dificil de echilibrat cu tratamentul medicamentos si sansele unei remisiuni de durata obtinute sub propiltiouracil sunt minime, un argument in plus pentru operatie; tratamentul cu iod radioactiv (cealalta solutie definitiva a hipertiroidiei) este contraindicat din cauza afectarii oculare;

– luand in considerare aceste date, cred ca solutia in cazul dvs este operatia; trebuie retinut ca este obligatoriu, inainte de interventia chirurgicala, ca TSH sa fie in limite normale, pentru a evita complicatiile intra- si postoperatorii;

– oftalmopatia nu este influentata de operatie, dar poate evolua independent si dupa ce hipertiroidia se rezolva;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (107)

Felicia Iercan:

Buna ziua,
Ma numesc Felicia, am 32 de ani (greutate normal neschimbata: 53-55 km la 1,63 inaltime).
Acum 3 ani, cand am decis ca doresc un copil, am facut primul control endocrinologic preventiv (locuiesc in Germania) si am aflat ca aveam doi noduli pe tiroida: unul pe lobul stang de 8×8×7 mm si celalalt pe lobul drept de 13×11×14,5 mm. Analizele aratau valori relative normale (va dau valorile din raportul in lb. germana, nestiind corespondentul in romana, sper ca nu e prea derutant):
Anti-TPO neg
Calcitonin neg.
RIA-FT3: 3,79
RIA-FT4: 1,25
Thyreoglob. 23,4
TSH basal 2,20
Uptake 2,46%

Tratamentul aplicat a fost, timp de 30 de luni, L-Thyroxin 50. La analizele din octombrie 2009, dna doctor a descoperit ca lucrurile nu au evoluat deloc bine:
Anti-TPO 63
Calcitonin 1,3
RIA-FT3: 3,77
RIA-FT4: 1,24
Thyreoglob. 46,2
TSH basal 0,03
Uptake 2,0%
De fapt, unul dintre noduli, cel stang, a disparut iar cel drept s-a marit considerabil (22×17×24). Si, ce-i mai rau, eu inca nu am reusit sa raman insarcinata.

Cum doctorita mi-a cerut sa intrerup tratamentul cu Thyroxin pe care initial mi-l prescrisese si mi-a spus ca mai mult ca sigur trebuie sa ma operez, am mare nevoie de sfatul D-voastra si de o a doua opinie in legatura cu acest caz. Ce ar trebui sa fac, sa accept operatia sau sa mai astept cateva luni?
Ar trebui sa adaug ca acum doi ani, imediat dupa ce am inceput tratamentul cu Thyroxin, au aparut noduli pe pleoape ce au trebuit operati (uneori mi se mai umfla pleoapele) transpir puternic dar numai noaptea, sunt mai degraba friguroasa si am palpitatii de ceva timp. Nu exista cazuri de probleme legate de tiroida in familie.

Avand cea mai mare incredere in sfatul D-voastra, va multumesc anticipat pentru orice analiza a cazului si sugestie.

Felicia Iercan

Raspuns:

– la consultul initial s-a diagnosticat o gusa polinodulara, cu functie tiroidiana normala (evidentiata de valoarea TSH); analizele efectuate au aratat ca acesti noduli nu sunt aparuti in context de tiroidita autoimuna (ATPO in limite normale) si nici nu reprezinta focare de carcinom tiroidian medular (calcitonina normala); s-a initia in tratament supresiv, cu Euthyrox, in scopul de reduce nivelul TSH, sperand ca astfel, nodulii vor regresa;

– reevaluarea din octombrie 2009 arata cateva schimbari: unul dintre noduli (cel mic) a disparut, cel mare a crescut semnificativ in dimensiuni; in plus, valoarea TSH apare supresata; nivelul ATPO nu mi se pare relevant, desi nu ati precizat limitele laboratorului respectiv;

– iata ce cred eu ca ar trebui facut:

  1. se va efectua o scintigrafie tiroidiana cu iod radioactiv; daca se va descoperi ca nodulul este captant (“cald” scintigrafic), inseamna, aproape cert, ca este o tumora benigna care secreta hormoni tiroidieni in exces; poate beneficia, in aceste conditii, de tratament cu iod radioactiv sau operatie; dupa iod radioactiv o sarcina este contraindicata 6-12 luni;
  2. daca nodulul este necaptant (“rece” scintigrafic), se recomanda o punctie tiroidiana cu ac fin; in functie de rezultat (malign/benign/incert) se poate opta intre chirurgie si urmarirea in timp, fara tratament;

– trebuie sa intelegeti ca nu exista tratament medicamentos care sa faca nodulul sa dispara sau sa-si reduca semnificativ dimensiunile, chiar daca este benign; daca este un nodul “cald” scintigrafic, tratamentul cu iod reduce, de multe ori dimensiunile; un nodul diagnosticat, in mod corect, ca fiind benign la punctie, nu malignizeaza ulterior, dar necesita monitorizare periodica;

– o parte din simptomele de care va plangeti pot fi cauzate de hipertiroidia in care va aflati;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (106)

February 9, 2010

Alina Bercu:

Buna ziua!
Fac tratament pentru tiroidita autoimuna cu Tyrozol 10 mg/zi si Euthyrox 0,5mg/zi de un an. Ultimele valori ale TSH <minim interval de referinta 0,4-7, iar FreeT4 19,3 pmol/L valori de referinta 12-22. Ce conduita terapeutica sa adopt?
Va multumesc!
Alina Bercu, Bacau

Raspuns:

– sunt niste lucruri neclare in postarea dvs:

  1. tiroidita autoimuna este cea mai importanta cauza de hipotiroidie, iar tratamentul in aceste cazuri consta in substitutia cu hormoni tiroidieni (l-tiroxina); schema de tratament sub care va aflati (antitiroidian de sinteza si l-tiroxina) este de tip “block-and-replace” si se utilizeaza in hipertiroidie; presupunand ca medicatia a fost prescrisa de un endocrinolog, inclin sa cred ca suferiti de o afectiune care determina hipertiroidie (boala Basedow-Graves, gusa nodulara hipertiroidizata, adenom tiroidian toxic?) si nu de tiroidita cronica;
  2. doza de Euthyrox, asa cum ati precizat-o, este de 0.5 mg/zi, adica 500 micrograme/zi; aceasta este o doza extrem de mare, care nu se utilizeaza niciodata in practica; daca, intr-adevar, luati 500 micrograme de Euthyrox pe zi este vorba de un tratament absurd care nu are nicio justificare; daca doza este, de fapt, de 50 micrograme zilnic (asa cum suna mai plauzibil) si nivelul TSH este sub limita inferioara (nu ati precizat cu cat), doza de Euthyrox ar trebui redusa sau chiar oprita administrarea, in functie de valoarea exacta a TSH;

– tinand cont de aceste date discordante, precum si de absenta detaliilor (varsta dvs, cauza reala a hipertiroidiei, date despre starea generala, etc), nu se poate spune decat ca doza de Euthyrox ar trebui redusa si functia tiroidiana ar trebui reevaluata dupa 6-8 sapatamani; obiectivul terapiei este de a normaliza valoarea TSH si de a ameliora, daca exista, simptomatologia; in fuctie de cauza hipertiroidiei si de evolutia ulterioara se poate opta pentru tratamentul definitiv al hipertiroidiei: iod radioactiv sau intreventia chirurgicala;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (105)

February 6, 2010

roberta:

Buna ziua!

Am 23 de ani, 1,77m, 70 kg. in urma cu aproximativ 5 ani am fost diagnosticata cu hipertiroidie, care a remis ca urmare a tratamentului timpuriu. De doi ani nu mai fac tratament (am luat thyrozol), imi iau periodic analize si valorile ies normale. Ultima oara mi s-a recoltat pentru prima oara pana acum ATPO care a rezultat a fi gigant (6000, fata de 60, valoarea de referinta) – valorile pt ft3, ft4, tsh normale, chiar aproape de mijlocul intervalelor de referinta. Este necesar un tratament sau doar tinerea sub control a tiroidei/analize periodice?? Doar valoarea ATPO modificata, cu valori normale pt ft3, ft4 si tsh, are vreo influenta negativa in cazul unei potentiale sarcini?

Multumesc pentru raspuns

Raspuns:

– valoarea crescuta a ATPO arata existenta unui raspuns intens de tip autoimun orientat impotriva tiroidei; avand in vedere aceasta autoimunitate, presupun ca boala Basedow-Graves (o afectiune tiroidiana autoimuna) a fost cauza hipertiroidiei diagnosticate in urma cu 5 ani; in aceste conditii, se poate considera ca acum va aflati intr-o remisiune a bolii;

– ca atare, nu se tratateaza aceasta valoare foarte mare a ATPO; este mai important de stiut ce semnificatii poate avea acest rezultat; in general se accepta ca un nivel crescut al acestor anticorpi nu prezice o recadere; eu as recomanda masurarea nivelului TRAb (anticorpi care stimuleaza receptorul TSH), care, daca sunt in titru crescut, indica un risc crescut de reaparitie a hipertiroidiei; in unele cazuri, dupa o perioada de timp, boala Basedow-Graves vireaza spre o suferinta tiroidiana din acelasi spectru autoimun, dar cu manifestari opuse (hipotiroidism), tiroidita Hashimoto; trebuie retinut totusi ca acest lucru se intampla, in general, dupa mai multi ani de evolutie; de aceste motive evaluarile repetate sunt obligatorii, pentru ca interventia terapeutica sa fie initiata din timp daca apare un dezechilibru al functiei tiroidiene;

– procesul autoimun (evidentiat de nivelul ATPO) in sine poate avea un usor impact negativ asupra fertilitatii, dar, daca TSH si freeT4 sunt normale, nu aveti o contraindicatie pentru a ramane insarcinata; in momentul in care sarcina se confirma, trebuie masurate din nou TSH si freeT4, apoi repetate periodic pe parcursul celor 9 luni; orice alterare a acestor analize trebuie sa conduca urgen la un consult la endocrinolog;

– este important de stiut ca in primul an dupa o sarcina exista un risc mai mare de recidiva a bolii;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (104)

Ana Ilisei:

Buna ziua,

Ma numesc Ana, am 29 ani si am fost diagnosticata luna aceasta cu hipertiroidie, rezultatul analizei de sange fiind: TSH 0,020 mU/L iar T4 33,25 pmol/L. Mentionez ca nu simt sa am din simptomele pe care le-ati enumerat aici pe site, iar toate celalalte analize de sange si urina sunt normale.
Nu stiu sa fi existat cineva la mine in familie cu probleme ale glandei.
Medicul endocrinolog mi-a recomandat efectuarea unei scintigrafi tiroidiene. Mi-a mai spus ca cea mai eficace metoda de tratare a hipertiroidei este iodul radioactiv.
Anul acesta imi propusesem sa raman insarcinata, iar endocrinologul mi-a spus ca voi putea face acest lucru si daca voi urma tratamentul radioactiv cu conditia de a astepta 3 luni de la data tratamenului. Am citit in multe articole ca este recomandata o pauza de 6 pana la 12 luni…..
Care este sfatul dumneavoastra?
Ce tratament credeti ca este mai potrivit situatiei in care ma aflu? Imi doresc foarte mult un copil si acum sunt foarte derutata…

Multumesc mult!

Raspund:

– analizele prezentate arata, intr-adevar, prezenta unui exces de hormoni tiroidieni; cauza cea mai frecventa de hipertiroidie la aceasta varsta este boala Basedow-Graves, dar nu singura; de aceea, in primul rand, endocrinologul trebuie sa stabileasca care este cauza exacta; scintigrafia poate fi utila in acest demers, daca tabloul clinic general nu este sugestiv pentru una dintre afectiunile care determina hipertiroidism; in afara de boala Basedow, o alta cauza posibila este adenomul toxic (o tumora tiroidiana benigna care secreta hormoni in exces) sau distructia rapida a tesutului tiroidian (ca in faza initiala a tiroiditelor); alte afectiuni care asociaza excesul de hormoni tiroidieni (gusa nodulara hipertiroidizata, administrarea excesiva de iod, etc) sunt destul de improbabile;

– in cazul in care se confirma boala Basedow-Graves este necesar si un consult oftalmologic, chiar daca, subiectiv, nu va deranjeaza nimic; aceasta afectiune asociaza frecvent o afectare oculara specifica;

– tratamentul bolii Basedow implica in primul rand normalizarea functiei tiroidiene (exprimata prin normalizarea nivelului TSH), utilizand medicamente numite antitiroidiene de sinteza; aceasat etapa dureaza de obicei cateva luni, dar poate ajunge si la un an; dupa ce TSH este normal se va utiliza unul dintre cele doua tratamente definitive: iodul radioactiv sau interventia chirurgicala; daca volumul tiroidian nu este foarte crescut (nu mai mult de 2-3 ori normalul) se poate utiliza iodul, care evita complicatiile posibile ale operatiei; sarcina nu este permisa mai devreme de 6 luni dupa administrarea radioiodului si doar in conditiile in care nivelul de hormoni tiroidieni este echilibrat;

– tratamentul adenomului toxic tiroidian este, in mare parte, acelasi cu cel a bolii Basedow-Graves; in cazul in care cauza este o tiroidita, hipertiroidia este tranzitorie si nu este nevoie nici de iod radioactiv nici de operatie;

– ca idee generala, nu va recomand sa ramaneti insarcinata pana cand problema tiroidiana nu este tratata; o hipertiroidie de sarcina este destul de greu de tratat si controlat;

Dr. Claudiu Ţupea

Despre tiroidă

1. Ce este tiroida?

2. Ce face tiroida?

3. Care este efectul hormonilor tiroidieni?

4. Cum este reglată funcţia tiroidei?

5. Cum se investighează tiroida?

6. De ce este atât de impotantă tiroida?

I

Ce este tiroida?

Tiroida este o glandă cu secreţie endocrină situată la nivelul gâtului, pe faţa anterioară, în regiunea dintre “Mărul lui Adam” şi extremitatea superioară a sternului. Este formată din doi lobi uniţi între ei printr-o punte, numită istm.

 

Explicaţii:

– glandă cu secreţie endocrină: tesut (grup de celule cu aceeaşi funcţie) specializat în secreţia de hormoni; produsul acestor ţesuturi (hormonul/hormonii) este eliberat în sânge şi, pe această cale, influenţează funcţionarea unor celule aflate la distanţă de locul de secreţie;

– în contrast, glanda cu secreţie exocrină îşi eliberează produsul fie la nivelul unei cavităţi a organismului (glandele salivare, a căror secreţie ajunge în cavitatea bucală prin intermediul unui duct), fie la exterior (glandele sudoripare); secreţia exocrină nu conţine hormoni;

Ce face tiroida?

Fiind o glandă endocrină, secretă (produce) hormoni. Aceştia sunt tiroxina şi triiodotironina. Tiroxina este prescurtata T4, iar triiodotironina T3, după numărul de atomi de iod pe care fiecare îl conţine în moleculă. T3 şi T4 este, de obicei, şi forma sub care apar în analizele de sânge.

Cei doi hormoni au un conţinut ridicat de iod, acest element fiind indispensabil pentru o funcţie tiroidiană normală. Practic, glanda tiroidă trebuie alimentată constant cu iod pentru a produce cei doi hormoni în cantităţi suficiente. La nivel tiroidian iodul este extras din sânge, stocat şi folosit pentru fabricarea hormonilor, astfel încât concentraţia la nivel glandular este mult mai mare decât în sânge.

Nu toată cantitatea de hormoni sintetizată este eliberată în sânge. O mare parte este depozitată, astfel încât, dacă la un moment dat producţia ar înceta brusc rezervele ar asigura necesarul de tiroxină şi triiodotironină timp de 4-8 săptămâni.

Odată eliberaţi în sânge T3 şi T4 circulă legaţi de anumite proteine (componente ale sângelui). Doar o mică parte din hormonii tiroidieni aflaţi în circulaţie este liberă (fără a fi legaţi de proteine). Aceasta mică parte este cea care, de fapt, exercită efectele asupra ţesuturilor ţintă, hormonii legaţi de proteine neavând efect metabolic. Aceşti hormoni care circulă liberi în sânge apar în analize sub forma FT3 şi FT4 sau FreeT3 şi FreeT4. Masurarea fracţiei libere este mai utilă decât măsurarea concentraţiei totale (T3, T4) deoarece ia în considerare doar partea activă din concentraţia totală de hormoni.

Exemplu: în timpul sarcinii nivelul proteinelor care leagă T3 şi T4 creşte cu aproximativ 50%. Nivelul total al hormonilor creşte pentru a acoperi capacitatea mai mare de legare dar fracţia liberă rămâne constantă. Analiza hormonilor totali (legaţi de proteine şi liberi) arată o concentraţie crescută, care poate sugera un exces. Masurarea fracţiei libere (FT3 şi FT4) va arata că nivelul de hormon activ este normal .

Tiroida secretă cei doi hormoni în proporţii diferite: 80% tiroxină şi 20% triiodotironină. O mare parte din T4 (tiroxina) este transformată în alte ţesuturi în T3 (triiodotironină), astfel încat nivelul celor doi hormoni în sânge la un moment dat reflectă atât secreţia tiroidiană cât şi conversia (T4 la T3) în ţesuturile periferice.

Metabolismul celor doi hormoni diferă, de asemenea. T4, pentru că are o afinitate mai mare pentru proteinele de legare, este metabolizat mai lent. Sunt necesare aproximativ 6 zile pentru că jumatate din nivelul total existent la un moment dat să fie transferat către ţesuturi (consumat).

Pe de altă parte T3 se leagă mai puţin strâns de aceleaşi proteine, disociază mai uşor şi astfel timpul de injumătăţire (metabolizare a T3 ) este de doar o zi.

Capacitatea T3 si T4 de a produce un raspuns la nivelul celulelor ţintă este diferită. Triiodotironina are un efect de aproximativ 4 ori mai puternic decât tiroxina. Aceasta din urmă este considerată un prohormon, deoarece este transformată în interiorul celulelor în triiodotironină (hormonul mai potent) în proporţie de aproximativ 90%, pentru amplificarea efectului. Această conversie are un rol important în modularea (adaptarea) efectelor hormonale. Dacă există un deficit de T4 această conversie creşte, pentru a menţine nivelul optim de T3 (hormonul mai activ). Invers, în cazul unui exces de tiroxină, diminuă, pentru a proteja ţesuturile ţintă de efectele stimulării în exces. Eficienţa acestui mecanism este, totuşi limitată, acoperind doar variaţii uşoare ale T4. Nu poate compensa deficitul sever (hipotiroidia) sau excesul important (tirotoxicoza).

In afară de tiroxină şi triiodotironină tiroida mai secretă încă un hormon care prezintă importanţă, calcitonina. Acesta este produs de către celulele C (parafoliculare), o populaţie celulară distinctă de cea care formează T3 şi T4. Calcitonina are efect doar pe metabolismul calciului, secreţia sa fiind stimulată de nivele crescute ale calciului în sânge. Efectul hormonal este de a scădea aceste valori crescute ale calcemiei.

Prezintă importanţă mai mare sub două aspecte:

– este folosit ca tratament în osteoporoză (spray nazal);

-este un marker tumoral esenţial în cancerul tiroidian medular;

Explicaţii:

-cancer tiroidian medular: cancer tiroidian cu origine în celulele C (parafoliculare), secretante de calcitonina; este mai agresiv decât formele comune (papilar şi folicular) de tumori maligne tiroidiene, de multe ori având o componentă genetică familială; calcitonina apare în valori crescute la aceşti pacienţi, fiind element esenţial de diagnostic; după tratament (chirurgie, chimioterapie, radioterapie) se urmăreşte pacientul tot prin măsurarea periodică a calcitoninei: o valoare crescută arată, de cele mai multe ori, o recidivă tumorală; asocierea dintre prezenţa cancerului tiroidian medular şi valoarea calcitoninei în sânge face din acest hormon un marker tumoral pentru acest tip de neoplazie.

Care este efectul hormonilor tiroidieni?

In esenţă, răspunsul este simplu: accelerează metabolismul în aproape toate ţesuturile. Asta înseamnă că toate procesele celulare se vor desfăşura mai rapid şi mai intens, crescând şi necesarul de oxigen, pentru a susţine această activitate.

Ce se întamplă, concret, sub influenţa hormonilor tiroidieni:

sistemul nervos central: hormonii tiroidieni susţin procesele cerebrale superioare (gândirea logică, limbajul, etc); în exces duc la agitaţie, anxietate, atacuri de panică; când sunt deficitari duc la scăderea puterii de concentrare, somnolenţă, scăderea capacităţii de verbalizare;

aparat cardiovascular: creşte frecvenţa cardiacă, creşte forţa bătăilor cardiace, se intensifică circulaţia sângelui pentru a face faţă necesităţilor crescute de oxigen, apare vasodilataţie cutanată pentru a ajuta la disiparea căldurii produsă de metabolismul general accelerat; tensiunea arterială rămâne în general normală, doar o creştere uşoară a valorii sistolice fiind obsevată uneori.

aparat respirator: creşte frecvenţa şi profunzimea respiraţiilor; în cazul excesului hormonal respiraţiile devin foarte frecvente şi superficiale.

– digestie: menţinerea unei funcţii digestive normale; excesul determină accelerarea tranzitului (diaree); lipsa T3 şi T4 duce la încetinirea funcţiilor digestive şi încetinirea tranzitului (constipaţie);

– nivelul lipidelor din sânge: hormonii tiroidieni determină mobilizarea grăsimilor din depozite cu scădrerea acestora; sub influenţa acestora nivelul colesterolului, trigliceridelor şi fosfolipidelor din sânge scade, nivelul acizilor graşi liberi creşte;

– metabolismul glucozei: creşte uşor necesarul de insulină prin formarea de glucoza (glicoliza şi gluconeogeneza) şi prin creşterea absorbţiei acesteia din intestin; în acelaşi timp creşte captarea acestui nutrient la nivel celular pentru a susţine metabolismul crescut;

necesarul de vitamine: sub influenţa hormonilor tiroidieni creşte necesarul de vitamine (de aceea în hipertiroidie, în afara rezolvării specifice a excesului hormonal se recomandă suplimentarea cu multivitamine);

creştere şi dezvoltare: T3 şi T4 sunt implicaţi în majoritatea proceselor de creştere şi dezvoltare, atât ?n perioada intrauterină cât şi în primii ani de viaţă şi în perioada copilăriei; cel mai important efect este pe dezvoltarea normală a sistemului nervos central (creier şi măduva spinării); au un rol decisiv şi în dezvoltarea scheletică normală;

Cum este reglată funcţia tiroidei?

Având implicaţii atât de largi în funcţionarea normală a organismului, secreţia hormonilor tiroidieni este strict reglată, în acord cu necesităţile metabolice ale ţesuturilor asupra cărora acţionează.

Controlul asupra funcţiei tiroidiene se exercită de la nivelul unor centri superiori: hipofiza şi hipotalamusul. Acest control se face prin intermediul unor hormoni pe care cei doi centrii îi eliberează în sânge.

 

Explicaţii:

– hipofiza: glandă cu secreţie endocrină, situată la baza creierului; controlează, în afară de funcţia tiroidei (prin intermediul TSH) , secreţia glandelor corticosuprarenale (prin intermediul ACTH), funcţia testiculului/ovarului (FSH şi LH), creşterea liniară (hormonul de creştere), secreţia lactată în perioada de după naştere (prolactina), metabolismul apei libere din organism (ADH- hormon antidiuretic) şi contribuie la expulzia fetală la naştere (oxitocina); ADH şi oxitocina sunt produşi de către hipotalamus, hipofiza fiind, în cazul lor, doar locul de depozitare;

hipotalamus: parte a creierului care face integrarea (legatura) între sistemul endocrin şi SNC (sistemul nervos central); influenţează secreţia hormonilor hipofizari (hormon de creştere, prolactina, TSH, ACTH, LH şi FSH) prin intermediul unor hormoni pe care-i secretă la rândul lui; în afară de aceştia secretă ADH şi oxitocina (vezi mai sus), pe care-i depozitează în porţiunea posterioară a hipofizei; hipotalamusul are, de asemenea, rol în reglarea ritmului somn-veghe, a comportamentului alimentar şi setei, precum şi în menţinerea temperaturii normale a organismului;

Hormonii hipotalamici şi hipofizari care reglează funcţia tiroidei:

TSH (tirotropina) – produs de hipofiză, este eliberat în sange, ajungând pe această cale la nivelul tiroidei; stimulează sinteza de T3 şi T4, precum şi eliberarea acestora în circulaţie; are efect trofic pe glanda tiroidă: în condiţii normale menţine nu doar funcţia ci şi dimensiunile şi structura normală a acesteia; în exces determinăcreşterea în dimensiuni (guşă); deficitul de TSH, pe de alta parte, poate conduce la atrofia ţesutului tiroidian;

TRH – produs de hipotalamus, ajunge prin intermediul unui sistem circulator special (sistemul port hipotalamo-hipofizar) la nivelul hipofizei unde stimulează sinteza şi secreţia de TSH; NU are efect direct pe tiroidă;

Relaţia dintre cei doi hormoni enumeraţi mai sus şi hormonii tiroidieni (T3 şi T4) este de tip feedback negativ. Aceasta înseamnă că sistemul de control format din hipotalamus şi hipofiză încearcă să se opună variaţiilor prea mari ale nivelurilor de T3 şi T4 din sânge.

Care este mecanismul exact?

Cei doi hormoni tiroidieni inhibă secreţia TRH şi pe cea a TSH c?nd concentraţia lor în sânge tinde să depăşească nivelul maxim normal. Concret, dacă nivelul T3 şi T4 creşte, creşte şi efectul inhibitor pe sinteza de TSH şi TRH. Odată cu scăderea concentraţiei de TSH tiroida îşi va reduce sinteza şi eliberarea de hormoni, ceea ce tinde să corecteze excesul iniţial.

Invers, dacă nivelul tiroxinei şi a triiodotironinei scade în sânge sub nivelul normal, diminuă şi efectul lor inhibitor pe secreţia TRH şi TSH, astfel încât aceştia vor fi eliberaţi în cantităţi crescute având ca efect final creşterea secreţiei de hormoni tiroidieni şi rezolvarea situaţiei iniţiale.

 

Reglarea tiroidei prin feed-back negativ

Acest sistem este atât de precis încât aprecierea funcţiei tiroidiene se face, în primul rând, în funcţie de nivelul TSH şi nu al hormonilor tiroidieni. Se consideră că nivelul tirotropinei (TSH) reflectă cel mai bine dacă necesităţile metabolice de hormoni tiroidieni sunt acoperite. Excepţia o reprezintă pacienţii cu afecţiuni ale regiunii hipotalamo-hipofizare sau intervenţii chirurgicale pe această zonă la care poate să apară distrugerea celulelor care produc TRH şi TSH. La aceştia aprecierea funcţiei tiroidiene se face după concentraţiile T3 şi T4.

De aceea, la un pacient cu valoare normală a TSH şi fără leziuni hipotalamo-hipofizare (afecţiuni mai degrabă rare de altfel) se poate afirma că are funcţie tiroidiană normală (se exclude hiper- şi hipotiroidia). NU se exclud alte afecţiuni tiroidiene care pot afecta structura glandei fără să modifice funcţia (ex: guşa simplă, guşa nodulară, afecţiuni tiroidiene inflamatorii, etc).

Cum se investighează tiroida?

1) Examinarea fizică: include inspecţia (observarea cu atenţie) şi palparea tiroidei; palparea se face din spatele pacientului, cu ambele mâini pe gâtul acestuia; de obicei pacientul este rugat să înghită în timpul palpării; se apreciază dimensiunea şi consistenţa glandei precum şi prezenţa unor eventuali noduli;

2) Ecografia tiroidiana: evaluează structura tiroidei în detaliu; măsoară cu acurateţe dimensiunile glandei precum şi a eventualilor noduli (inclusiv cei care nu sunt descoperiţi la palpare), explică dacă un nodul este chistic (cu lichid), solid sau prezintă calcificări (important în suspiciunea de cancer tiroidian), decelează modificări asociate cu boli inflamatorii tiroidiene (tiroidite, boala Graves-Basedow); măsoară ganglionii limfatici din zona cervicală; din aceste motive este cea mai potrivită investigaţie imagistică iniţială a tiroidei;

3) CT (computer tomograf), RMN (rezonanţă magnetică nucleară): în general nu sunt necesare pentru evaluare la majoritatea pacienţilor; au importanţă în guşile foarte mari sau cu dezvoltare inferioară (în cutia toracică) pentru că ecograful nu poate oferi imagini satisfăcătoare; sunt, de asemenea, utile în evaluarea extinderii tumorilor maligne de tiroidă;

4) Scintigrama tiroidiană: evaluează atât structura cât şi funcţionarea glandei; se face prin administrarea de iod radioactiv (sau, mai puţin eficient, techneţiu) care se concentrează în tiroidă; particulele emise de aceste elemente radioactive sunt captate şi formează o imagine; arată dacă tiroida funcţioneză normal (captarea iodului în valori normale), este hiperfuncţională (captează în exces) sau în hipofuncţie (captare redusă); arată dacă un nodul descoperit anterior (la palpare sau prin ecografie) este funcţional (captează iod) sau nu; aceasta prezintă mare importanţă prin faptul că nodulii captanţi (numiţi şi noduli “calzi”) nu sunt maligni, cei necaptanţi (“reci”) prezentând acest risc; captarea este exprimată ca un procent, valorile normale sunt precizate de fiecare unitate în parte odată cu rezultatul; iradierea prin acest procedeu este minimă şi nu prezintă riscuri semnificative;

5) Puncţia cu ac fin: este o manevră minim invazivă care constă în introducerea unui ac, prin piele, într-un nodul tiroidian (suspect de a fi malign) şi extragerea unei cantităţi mici de ţesut care ulterior este analizat la microscop; rezultatul este de tipul: malign, benign sau neprecizat; în cazul în care rezultatul este neprecizat se poate opta pentru tratament (chirurgie) sau urmărirea nodulului în timp; puncţia se face doar cu anestezie locală, nu necesita pregătire, iar disconfortul legat de aceasta manevră este comparabil cu cel al unei injecţii;

6) Analize de sânge:

– TSH: hormon hipofizar, măsurarea lui este cea mai bună metodă de a evalua funcţia tiroidei; se modifică înaintea hormonilor tiroidieni (T3 şi T4) cand apare o disfuncţie (hiper- sau hipotiroidie); tratamentul disfuncţiilor tiroidiene are ca scop normalizarea valorilor TSH în primul rând (şi nu a tiroxinei şi triiodotironinei) deoarece se consideră că nivelul acestui hormon arată cel mai exact dacă necesităţile de hormoni tiroidieni sunt corect acoperite; după cum am mai precizat, măsurarea TSH-ului nu este concludentă la pacienţii care au leziuni (tumori, chirurgie, etc) pe zona hipotalamusului şi/sau a hipofizei, la aceştia urmărindu-se valorile T3 şi T4;

T3, T4: nivelul în sânge al celor doi hormoni tiroidieni esenţiali; concentraţia acestora este invers proporţională cu a TSH; în hipertiroidie: nivelul crescut al T3 şi T4 va inhiba secreţia de TSH din hipofiză (vezi Cum este reglată funcţia tiroidiană), iar tabloul va fi: T3, T4 crescute, TSH redus (poate chiar nedetectabil); în hipotiroidie: T3 şi T4 vor fi în concentraţii reduse, hipofiza detectează aceasta modificare şi încearcă să o combată prin secreţia unei cantităţi mari de TSH care să stimuleze tiroida să producă hormoni; tabloul va fi: T3 şi T4 scazute, TSH crescut;

– FreeT3, FreeT4: fracţiile libere ale celor doi hormoni; sunt mai utile decât concentraţiile totale deoarece măsoara, dupa cum am mai precizat, doar partea activă metabolic a hormonilor existenţi în sânge la un moment dat;

– ATPO, TRAb, antitiroglobulina: anticorpi împotriva unor structuri ale tiroidei; ajută la diagnosticarea bolilor tiroidiene prin mecanism autoimun (tiroidite, boala Basedow-Graves); vor fi discutaţi în detaliu la afecţiunile respective;

Tiroglobulina: proteina aflată în cantitate mare în tiroidă; măsurarea ei se face la pacienţi operaţi (tiroida exclusă în totalitate) de cancer tiroidian; un nivel anormal crescut la aceştia ridică suspiciunea că mai există ţesut tiroidian în organism care poate fi modificat malign;

De ce este atat de importantă tiroida?

Din două categorii de motive:

I. Cele obiective, care ţin de influenţa afecţiunilor tiroidiene asupra stării de sănătate;

II. Cele legate de percepţia, de multe ori deformată, în conştiinţa publicului larg a ce poate face acest organ;

I. Motivele obiective, pe categorii de vârstă:

făt, nou nascuţi, copii: după cum am mai subliniat, hormonii tiroidieni sunt indispensabili dezvoltării normale a creierului in viaţa intrauterină, la nou nascuţi şi copii mici; dacă aceştia sunt deficitari, anomaliile apărute conduc la retard mental (cu atât mai sever cu cât lipsa a fost mai mare şi a apărut mai devreme) care este ireversibil odată instalat (chiar dacă se administrează hormonii ulterior); dezvolatarea normală a sistemului osos la aceste vârste este condiţionată de nivele normale de hormoni tiroidieni; în condiţii de deficit apare o întârziere a creşterii şi maturării osoase (vârsta osoasă mai mică decât vârsta cronologică); excesul conduce la o creştere şi maturare accelerată care închide prematur cartilajele de creştere, rezultatul fiind, paradoxal, tot o înălţime finală mai mică;

adulţi: la aceştia atât lipsa cât şi excesul hormonilor tiroidieni conduc la manifestări care, în general, sunt reversibile odată cu rezolvarea cauzei; afecţiunile tiroidiene vor fi discutate pe larg în categoriile corespunzătoare de pe acest blog, intenţia acum fiind doar de a sugera importanţa lor:

Imaginaţi-vă ce reprezintă acceleraţia pentru o maşină; în anumite limite, tiroida poate fi considerată ca având o funcţie similară la nivelul organismului nostru; o funcţie tiroidiană normală înseamnă o acceleraţie adecvată, care grăbeşte metabolismul când e nevoie şi-i diminuează nivelul când cerinţele scad; hipertiroidia ar însemna o acceleraţie permanent şi nejustificat apăsată, care duce la epuizarea rezervelor şi “uzura” prematură a unor “componente” (organe/ţesuturi); hipotiroidia înseamnă un organism care nu este în stare să facă faţă solicitărilor, care merge “la nivel de avarie” în orice situaţie; performanţa (fizică, intelectuală) va fi scăzută şi, din nou, anumite organe se deteriorează prematur prin această “subturare” cronică;

Există, desigur, multe aspecte ale hiper-/hipofuncţiei tiroidiene care nu pot fi cuprinse sau ilustrate complet de această comparaţie (cum ar fi disfuncţia gonadică care poate afecta capacitatea de reproducere), dar scopul era, după cum am precizat, doar de a da o idee asupra importanţei acestui organ;

toate vârstele: nodulii tiroidieni, frecvent descoperiţi la pacienţi fără acuze şi care pot ridica suspiciunea de cancer tiroidian;

II. Acuze frecvent invocate de pacienţi când solicită evaluarea tiroidei:

pacienţi supraponderali sau obezi: se invocă probleme cu “glanda”, în speţă, hipotiroidia; în general nu se confirmă: din experienţa proprie (şi a altor medici) sub 10% din pacienţii care se prezintă doar pentru aceasta problemă au suferinţe tiroidiene; hipotiroidia se însoţeşte de creştere uşoară/moderată în greutate, obezitatea nefiind caracteristică; obezitatea poate fi, totuşi, preexistentă dezvoltarii hipofuncţiei tiroidiene;

pacienţi care au slăbit accentuat: hipertiroidia duce, în general, la pierdere ponderală care poate fi semnificativă ( 10-20 kg în câteva luni) dar, aproape întotdeauna, se insoţeşte si de alte tulburări (tahicardie, transpiraţii, agitaţie, etc); în absenţa acestora diagnosticul devine improbabil;

senzaţia de “nod în gât” sau de “strângere de gât”: este descrisă, de multe ori, de paciente la menopauză sau în perioada instalării menopauzei (dar nu exclusiv de acestea), fiind pusă pe seama unei presupuse patologii tiroidiene datorită localizării aproximative a acestor simptome pe zona tiroidei; este mai frecvent asociată cu stări de stres crescut şi, în general, insoţeşte tulburări anxioase şi nevroze, fără a se decela o cauză organică (nu se descoperă boli ORL, tiroidiene, esofagiene, respiratorii, etc); trebuie menţionat că există, totuşi, şi afecţiuni tiroidiene care se însoţesc de astfel de simptome (tiroidite subacute/acute, guşi de dimensiuni mari, hemoragii intrachistice, etc), dar acestea nu se confirmă decât la o minoritate dintre cei care se prezintă pentru aceste motive.

In opinia mea, toate aceste acuze trebuie investigate la prezentare, indiferent cât de improbabilă pare o afecţiune tiroidiană, fie şi pentru a asigura pacientul că nu există motive reale de îngrijorare.

Această primă parte încearcă să lămurească câteva aspecte elementare legate de structura şi funcţionarea normală a glandei tiroide. Consider aceste informaţii absolut necesare pentru înţelegerea afecţiunilor ce vor fi discutate în categoriile corespunzătoare.

Dr. Cristian-Claudiu Ţupea – Click aici pentru consultaţii

Răspunsuri la întrebări (103)

February 4, 2010

rodica:

Buna ziua,
Revin la intrebarea 77 din 2009.
Dupa consultarea unui al doilea medic endocrinolog am inceput un tratament cu Eutirox de 25 mg-1 cp/zi, Omega 3-1 cp/zi, Cipcal-2 cp./zi timp de 10 zile pe luna, Panangin-3 cp./zi).
Am refacut analizele recomandate de medicul endocrinolog la 2 luni dupa inceperea tratamentului si rezultatele au fost urmatoarele:
TSH=5.648-valoare maxima laborator 4 (la inceputul tratamentului 4.82 mUI/L -valoare maxima laborator 3.6);
FT4 in limitele normale ale laboratorului;
Calciu ionic seric=3.6 mg/dl(minim laborator 4.2)-la inceputul tratamentului=3.7
Magneziu=1.65 (minim laborator 1.6)
Colesterol seric total=242 mg/dl (la inceperea tratamentului 270).
Va rog sa-mi spuneti parerea dumneavoastra in legatura cu rezultatele obtinute dupa aceste 2 luni de tratament.

Va multumesc.

Raspuns:

– valoarea usor crescuta a TSH arata ca tiroidita a evoluat si ca necesarul de Euthyrox a crescut; dublarea dozei (50 micrograme/zi) este urmatorul pas logic, cu repetarea analizelor la 6-8 saptamani; reamintesc ca este foarte important ca laboratorul sa fie unul de incredere in ceea ce priveste analizele hormonale, pentru ca nu sunt putine cazurile in care aceste analize nu se lucreaza corect si rezultatele nu reflecta realitatea;

– nu am reusit sa aflu cata vitamina D contine Cipcal; asa cum am precizat in raspunsul anterior, o doza zilnica (nu doar 10 zile/luna!) de 800 unitati de vitamina D este in general suficienta; calciul trebuie administrat 1 gram/zi; continui sa cred ca hipocalcemia usoara este cauzata de deficitul de vitamina D; disfunctia biliara de care suferiti poate influenta negativ absorbtia vitaminei D in intestinul subtire, de aceea doza necesara poate fi mai mare; alte cauze ale scaderii nivelului calciului sunt mult mai rare;

– opinia mea legata de modificarea tratamentului este doar informativa; acesta se schimba doar in urma consultului endocrinologic;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (102)

cristina rad:

Buna seara,
ma numesc Cristina Rad si va scriu in numele mamei mele in varsta de 62 de ani;
in urma unui consult endocrinologic mamei mele i s-a recomandat efectuarea unei ecografii tiroidiene si analiza din sange a THS-ului si Tiroxinei libere;
mama mea ia L tiroxin100 1/2 tableta pe zi.
nu a intrerupt acest tratament de cel putin 2 ani de zile;
Valorile Tiroxinei libere sant: 1,040 (valori normale 0,71-1,85)
Valorile THS: 3,452 (valori normale 0,49-4,67)
La ecografie s-au evidentiat urmatoarele:
Lob stang: 7,2 cc(?)- nu stiu ce inseamna cc si ma gandesc la centimetri cubi
-hipoecogen,inomogen, relativ slab vascularizat, prezinta numerosi micronoduli hipoecogeni si travee(?) ecogene
Lob drept: aspect asemanator celui stang, 7, 2 cc(?)
Istm: 7,5mm, inomogen si micronodular
Ganglion inflamator latero cervical stang 12mm( mama mea a fost racita recent si daca se palpeaza in acea zona simte o usoara durere)
As aprecia foarte mult opinia Dumneavoastra referitoare la aceste rezultate.
In asteptarea unui raspuns, cu stima,
Cristina Rad

Raspuns:

– din postarea dvs am inteles ca pacienta se afla sub tratamentul cu L-Thyroxin atunci cand s-au efectuat analizele; raspunsul meu pleaca de la aceasta premiza;

– ecografia tiroidiana descrie un aspect tipic de tiroidita cronica; aceasta este o boala autoimuna care afecteaza tiroida si conduce, in multe cazuri, la hipotiroidie; pentru confirmare se poate masura si nivelul ATPO, care este crescut in aceasta boala;

– in aceste conditii se poate presupune ca acelasi diagnostic a fost stabilit si in urma cu 2 ani, cand s-a initiat tratamentul de substitutie; scopul acestui tratament este de a aduce in organism hormonii pe care tiroida bolnava nu-i mai produce, prin intermediul pastilei de L-Thyroxin; valorile normale ale TSH si freeT4 arata ca, la acest moment, doza este suficienta si nivelurile hormonale sunt normale; de aceea, tratamentul trebuie continuat;

– trebuie retinut ca afectiunea poate evolua in timp si necesarul de L-Thyroxin poate creste, de aceea sunt necesare controale periodice, cu masurarea TSH si freeT4; un interval de 6 luni este o optiune rezonabila;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (101)

February 3, 2010

Cristina:

Buna seara,
Ma numesc Cristina si am 37 ani.
Revin la intrebarea 31 din 17.09.2009
V-am urmat sfatul si nu am reluat tratamentul cu euthyrox (doza era de 25 mg – 1 pastila si jumatate pe zi) si pe data de 30.01.2010 am refacut analizele (la acelasi centru “Sanador”)iar rezultatele au fost urmatoarele:
FT3-ser = 2.95 pg/ml (interval referinta 1.71-3.71)
FT4-ser = 0.78 ng/dL (interval referinta 0.61-1.12)
TSH -ser = 3.92 uUl/mL (interval referinta 0.34-5.6)
Anti TPO -ser = 0.00 Ul/ml (interval referinta < 5.61)

Intrebarile mele sunt: se poate ca ATPO sa fie 0? Ce ar trebui sa fac de acum incolo si la ce interval ar trebui repetate analizele?
Mentionez ca de cand am intrerupt tratamentul ma simt mult mai bine desi am cateodata senzatia de nod in gat.

Va multumesc,

Raspuns:

– da, nivelul ATPO poate fi nedetectabil; asta infirma, in mare masura, tiroidita autoimuna, afectiune care este, de departe, cauza cea mai frecventa de hipotiroidie la varsta dvs;

– analizele prezentate sunt normale, asta insemnand ca tiroida functioneaza bine si ca nu necesita vreun tratament la acest moment; puteti repeta un TSH la 6 luni, iar daca si atunci este normal, se exclude prezenta unei probleme tiroidiene;

– am recitit intreg istoricul dvs si va pot spune ca nu exista nicio cauza tiroidiana pentru senzatia de “nod in gat”;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (100)

February 2, 2010

elena:

ma numesc elena am 29 de ani si anul trcut in august dupa ce am baut foarte multa apa cu gheata ,cola cu gheata am simtit ca o umflatura la gat ,am mers la medic(eram in italia in vacanta)am facut o ecografie mi-a zis ca am 2chisturi tiroidine si sa imi fac analizele le-am facut dar nu am mai mers dupa rezultat…ma simt bine ,iar chistul s-a micsorat foarte mult abia daca se mai simte,ce imi recomandati,imi este foarte frica sa merg la medic,nu am pe nimeni in familie cu o astfel de boala…va multumesc

Raspuns:

– din pacate, chisturile tiroidiene nu prea dispar de la sine; atunci cand dimensiunile sunt crescute, chistul se poate aspira (goli) printr-o punctie cu ac fin; in celelalte cazuri urmarirea ecografica periodica poate fi suficienta; nu ati precizat dimensiunile ecografice ale celor doua chisturi descrise in Italia, asa ca nu am cum sa-mi formez o opinie mai clara; in general, un chist palpabil are cel putin 1-1.5 cm in diametru;

– in aceste conditii nu pot sa va recomand decat reevaluarea endocrinologica, cu repetarea ecografiei si a unor teste de functie tiroidiana (TSH, freeT4); in urma acestor investigatii se poate decide atitudinea in cazul dvs;

Dr. Claudiu Ţupea

« Postari mai noi