Răspunsuri la întrebări (551)

Iacob Nina:

Buna ziua!
Mama, in varsta de 64 de ani,( subponderala, discreta exoftalmie bilateral, xerostomie, reguseala fara motiv ORL), a suferit, in urma cu 44 de ani, o hemitiroidectomie stanga subtotala pentru gusa nodulara. Fara tratament sau monitorizare in aceasta lunga perioada de timp.
Doar in 2009, dupa debutul unei fibrilatii atriale cu ritm inalt, este investigata si endocrinologic – TSH=0,05 mlU/l (v.n.=0,4-4 mlU/l) si FreeT4=6,66 ng/dl (v.n.=0,8-2 ng/dl) si este diagnosticata cu tireotoxicoza pe lob restant,. Tratament cu Thyrozol 10 mg 3 tb/zi, apoi 2tb/zi. Urmeaza controale regulate. In ianuarie 2010 TSH-ul creste la 20,5 mlU/l, FT4=0,73. Diagnostic – tiroidita Hashimoto pe lob restant si se adauga in tratament si Euthyrox 25 mg/zi.
Ecografic, in lobul drept, in septembrie 2009 exista o formatiune cu diametrul 0,56 cm cu contur neregulat, cu continut mixt hipo-hiperecogen si calcificari, care, in iunie 2011, devine macronodul de 3,8cm/2,3cm, hipoecogen, cu macrocalcificari , intens vascularizat, bine delimitat. Decizia initiala este de cura chirurgicala. Din cauza trombocitopeniei secundare unei hepatitei cronice cu virus C nu se intervine chirurgical si nici nu se efectueaza o biopsie pentru precizarea naturii acestui nodul, ci este programata in luna septembrie 2011 pentru scintigrafie si apoi tratament cu iod radiactiv.
In iunie 2011: T3=139mg/dl (v.n.=80-200mg/dl) , T4=9 mg/dl (v.n.=4,5-13mg/dl) si TSH =0,4 (v.n.=0,5-4,5). Numar trombocite=98.000 (v.n.=140.000.250.000).
Cu respect, va intreb:
1. considerati ca interventia chirurgicala ar fi mai indicata decat terapia cu iod, iar trombocitopenia nu ar fi un mare factor de risc? Bolile concomitente, repet, sunt : fibrilatie atriala, insuficienta mitrala ischemica, hepatita cu istoric lung de 30 ani, fara varice esofagiene, fara ciroza hepatica.
2. valorile tiroglobulinei sunt ingrijoratoare si trebuie luate in considerare ? ianuarie 2010=425,20 ng/dl, octombrie 2010=161ng/dl, mai 2011=171ng/dl .(v.n.<55)
3.dar cea mai importanta intrebare este daca o colecistecomie pentru litiaza biliara ar fi mai indicat de efectuat inainte de terapia cu iod sau la ce perioada de timp dupa ultima doza de iod radioactiv ? Operatia devine iminenta deoarece colicile biliare sunt la cateva saptamani.

Raspuns:

– la 98 000 de trombocite, chiar si cu tratament anticoagulant pentru fibrilatia atriala, punctia tiroidiana cu ac subtire se poate face – cu riscuri minime pentru o sangerare semnificativa; este foarte important sa se stabileasca natura (benigna/maligna) nodulului pentru ca tratamentul cu iod radioactiv in cazul unui nodul malign atat de mare nu are nicio sansa sa rezolve problema;

– riscurile asociate operatiei sunt stabilite in primul rand de echipa anestezist-chirurg; ei decid daca pacienta poate tolera interventia;

– masurarea tiroglobulinei este irelevanta la acest moment si nu aduce nicio informatie utila; in niciun caz nu transeaza problema naturii nodulului respectiv;

– daca functia tiroidei este normalizata (TSH si FreeT4 in limite) inainte de tratamentul cu iod radioactiv si pacienta este urmarita corect dupa, nu cred ca va exista vreo influenta suplimentara asupra problemei cu colecistul; litiaza biliara trebuie abordata independent de suferinta tiroidiana; daca operatia se impune, trebuie facuta;

– insist asupra faptului ca tratamentul cu iod radioctiv are logica doar in situatia punctuala in care nodulul respectiv se dovedeste hipercaptant („cald”) pe scintigrafie; in orice alta situatie punctia ar trebui facuta;

Dr. Cristian-Claudiu Ţupea – Click aici pentru consultaţii