Cristina:
Buna ziua!
Am o nelamurire legata de efectul iodului radioactiv si al radiatiilor primite odata cu el si cu investigatiile radiologice si nu stiu unde sa gasesc un raspuns. Am facut iod radioactiv o data si urmeaza a doua oara si sunt sincer foarte speriata de efectul lui asupra organismului, de riscul de leucemie sau alte cancere pe care il creste mai ales impreuna cu efectul cumulativ al radiografiilor si ct-urilor necesare pentru diferite alte afectiuni.
Sunt fondate temerile mele? Am gasit o informatie cum ca pana la o doza cumulativa de 600 mci totul ar fi sigur pe termen lung, insa nu au fost luate in considerare in acele articole si eventuale doze cumulative de radiatii de la alte tipuri de investigatii.
Cea de-a doua intrebare se refera la intervalul de timp dintre tratamentul cu iod radioactiv si diferite explorari radiologice. E adevarat ca este bine sa se astepte o anumita perioada intre ele sau este un mit? Am auzit multe zvonuri cum ca nu ar trebui sa se faca multe radiografii sau CT-uri in preajma iodului radioactiv pentru ca ar creste riscul de cancere secundare prin iradiere(iesind din discutie CT-ul cu substanta de contrast inainte de iod radioactiv, dar din pricina substantei). Eu stiu ca efectul radiatiilor e cumulativ si ca nu conteaza neaparat daca 10 radiografii sunt facute toate intr-o luna sau pe parcursul a 5 ani. Asa este? Sau gresesc?
Se gasesc foarte greu informatii si fiind un subiect extrem de complex si greu de inteles, este foarte dificil de verificat corectitudinea lor.
Va multumesc extrem de mult pentru lamuriri!
Răspuns:
- în cazul iodului radioactiv, dacă vorbim de efecte secundare serioase pe termen lung, contează, într-adevăr, doza totală administrată; în general, considerăm că de la 5-600 mCi în sus cresc riscurile unor complicații importante (leucemie, fibroză pulmonară, infertilitate, afectarea măduvei oasoase); cu toate astea, aceste limite pot fi depășite dacă se estimează ca beneficiul depășește riscul;
- chiar dacă știm că există, efectul cumulativ al iradierilor prin investigații radiologice și tratamente cu iod radioactiv este greu de apreciat exact; asta pentru că, deși putem măsura precis dozele de iod radioactiv administrate, există o mare variabilitate între pacienți a recomandărilor pentru procedurilor radiologice care iradiază (CT-uri, radiografii, urografii, angiografii, etc);
- legat de expunerea la radiații, există un principiu prescurtat prin acronimul ALARA, care vine de la As Low As Reasonably Achievable, adică o expunere cât mai redusă posibil, atingând în același timp obiectivele investigației și/sau tratamentului;
- există o reacție naturală de „reparare” a organismului după expunerea la radiații ionizante; deși doza totală e importantă, o re-expunere prea rapidă, care nu da ocazia ca această reacție să aibă loc, crește riscul efectelor adverse;
Toate cele bune,
Dr. Cristian-Claudiu Ţupea
