Teste de laborator explicate

---

1. Introducere

2. Anticorpi, Auto-Anticorpi

3. ATPO şi Anticorpii Anti-Tiroglobulină

4. TRAb – Anticorpi Anti-Receptor de TSH

5. Calcitonina

Aceasta serie de articole a fost scrisa ca urmare a interesului tot mai mare manifestat de catre pacienti si cititori in legatura cu analizele de laborator utile in diagnosticul si monitorizarea afectiunilor tiroidiene.

Desi informatii privind aceste teste mai apar si in postarile din celelalte categorii, aici voi incerca sa explic pe larg semnificatia lor, clarificand in acelasi timp si notiunile colaterale.

Dr. Cristian-Claudiu Ţupea – Click aici pentru consultaţii

I. Anticorpii:

– sunt componente ale sistemului de aparare a organismului;

– structural, sunt proteine;

– sunt produsi de catre celule imunitare specializate – limfocite;

– au rolul de a recunosate si neutraliza corpi straini – de ex. microbii (bacterii, virusuri);

– fiecare anticorp leaga (ataca), in mod specific, doar o anumita parte a unui corp strain;

– sunt esentiali pentru o imunitate normala;

II. Auto-anticorpii:

– sunt anticorpi care leaga (ataca) organe/tesuturi/celule/componente celulare normale; acest atac poate determina diferite afectiuni, in functie de localizare si de intensitatea reactiei autoimune;

– reprezinta o anomalie, deoarece in mod normal sistemul imunitar recunoaste componentele organismului ca fiind proprii si le tolereaza;

– identificarea lor in sange, in titru crescut, ajuta la diagnosticarea multor boli autoimune – de ex. Lupusul Eritematos Sistemic, Poliartrita Reumatoida;

Dr. Cristian-Claudiu Ţupea – Click aici pentru consultaţii

I. ATPO (anti-TPO):

– sunt auto-anticorpi care ataca tiroperoxidaza (TPO) – o enzima esentiala in sinteza hormonilor tiroidieni;

– reprezinta principalul marker (90-95% din cazuri) pentru Tiroidita Cronica (Hashimoto), dar cresc si in multe cazuri de Boala Basedow-Graves; de aceea, un titru crescut al ATPO arata pur si simplu prezenta unei reactii autoimune impotriva tiroidei, care poate fi asociata atat cu hipotiroidia (cel mai frecvent), cat si cu hipertiroidia;

– doar masurarea TSH si FreeT4 va arata daca capacitatea tiroidei de a produce hormoni este afectata si, pe cale de consecinta, daca tratamentul este necesar;

– valorile ATPO considerate semnificative si asociate mai probabil cu hipotiroidia sunt de peste 150-200 UI/ml, chiar daca limitele laboratoarelor sunt mai jos;

– in tiroidita cronica nivelul crescut al ATPO se mentine multi ani de la diagnostic; masurarea lor repetata este inutila deoarece boala nu se monitorizeaza prin intermediul acestor auto-anticorpi;

– foarte important: aproximativ 5-10% din populatie are titruri crescute (de obicei sub 150-200 UI/ml) ale ATPO, fara a dezvolta vreodata o afectiune tiroidiana; de aceea detectarea izolata a unuei valori mari nu inseamna obligatoriu ca o boala de tiroida este prezenta;

II. Anticorpii Anti-Tiroglobulina:

– sunt auto-anticorpi care ataca tiroglobulina, o proteina din care (dupa adaugarea iodului) se sintetizeaza hormonii tiroidieni;

– au, in general, aceleasi caracteristici ca si ATPO, fiind markeri de boala autoimuna tiroidiana;

– in unele cazuri de tiroidita cronica cresc mai rapid decat ATPO la inceputul bolii, putand fi un indicator mai bun al acestei afectiuni in fazele incipiente;

– de multe ori au tendinta sa se normalizeze in timp, de aceea la un pacient cu o tiroidita cronica prezenta de mai multi ani, masurarea ATPO este mai sensibila;

Dr. Cristian-Claudiu Ţupea – Click aici pentru consultaţii

– sunt auto-anticorpi care se leaga de receptorul de TSH (vezi Cum este reglată funcţia tiroidei?) si il stimuleaza, determinand productia excesiva de hormoni tiroidieni (hipertiroidia); denumirea este un acronim de la TSH Receptor Antibody;

– spre deosebire de marea majoritate a auto-anticorpilor efectul principal este stimulant, nu distructiv;

– sunt specifici pentru boala Basedow-Graves – nu sunt intalniti in tiroidita cronica sau in populatia generala;

– se recomanda masurarea acestor auto-anticorpi in cazurile neclare, cand este nevoie de confirmarea diagnosticului; in cazurile tipice de boala Basedow-Graves (hipertiroidie+gusa+exoftalmie simetrica) aceasta analiza este inutila;

– titrul TRAb se coreleaza cu gradul hipertiroidiei la pacientii netratati si, de asemenea, cu severitatea oftalmopatiei Graves; de asemenea, daca sunt in titru crescut, au capacitatea de a prezice recaderea la intreruperea tratamentului cu antitiroidian de sinteza;

– se monitorizeaza la pacientele gravide cu boala Basedow-Graves, pentru ca travereseaza placenta si pot determina hipertiroidie fetala;

Dr. Cristian-Claudiu Ţupea – Click aici pentru consultaţii

I. Ce este si ce face calcitonina?

– este un hormon ce reprezinta produsul normal de secretie al unor celule speciale din glanda tiroida, numite celule parafoliculare; acestea, dupa cum sugereaza si numele, se gasesc in jurul foliculilor tiroidieni si NU sunt implicate in productia de tiroxina (T4) si triiodotironina (T3);

– in mod fiziologic (adica normal), calcitonina are un efect asupra metabolismului calciului, determinand scaderea nivelului acestuia din sange; la oameni, acest efect nu este atat de important, dovada fiind ca celor cu tiroida indepartata complet nu trebuie sa li se administreze calcitonina;

II. Cand si de ce este important sa masuram nivelul calcitoninei din sange?

– calcitonina creste precoce si este cel mai bun indicator pentru o forma mai rara de cancer tiroidian, numit carcinom medular; aceste tumori reprezinta aproximativ 5 % din totalul malignitatilor tiroidiene, sunt mai agresive si au o rata de vindecare mai scazuta decat formele majoritare (carcinomul papilar si folicular); pe larg despre carcinomul medular in articolele dedicate cancerului de tiroida: aici, aici si aici;

– in esenta, masuram nivelul calcitoninei in 3 situatii:

1. cel mai adesea, la pacienti care au noduli tiroidieni cu aspect ecografic compatibil cu un carcinom medular sau au dimensiuni mai mari, chiar si fara modificari ecografice suspecte;
2. la cei care vin din familii cu boli genetice ce predispun la acest tip de cancer (sindormul de neoplazie endocrina multipla tip 2, carcinomul medular familial); la acesteia, detectia rapida a cresterii nivelul de calcitonina si  tratamentul chirugical precoce pot indeparta boala intr-un stadiu pre-malign;
3. la pacientii cu carcinom medular tratat; la acestia, normalizarea persistenta a nivelului calcitoninei este cel mai bun indicator al vindecarii; invers, valorile crescute arata de regula persistenta bolii;

III. Orice valoare a calcitioninei peste limita superioara a normalului arata un carcinom medular?

– fara indoiala  ca NU;

– valori usor crescute (sub 15-20 pg/ml) se intalnesc si la cei cu hipercalcemie, insuficienta renala, boli tiroidiene benigne (tiroidita autoimuna); in aceste situatii se prefera monitorizarea calcitoninei, fara vreo interventie; valorile in crestere sunt totusi suspecte si necesita investigatii suplimentare;

– pe de alta parte, nivele foarte crescute, de peste 100 pg/ml (normal < 9-15 pg/ml), arata intotdeauna un carcinom medular; un astfel de rezultat, dupa evaluarea endocrinologica obligatorie, ar trebui sa conduca cat mai rapid la operatie;

---

Dr. Cristian-Claudiu Ţupea