august 2009

Boala Basedow-Graves: manifestări, diagnostic

Manifestari:

I. Hipertiroidia:

  1. manifestarile excesului de hormoni tiroidieni sunt descrise pe larg aici;
  2. trebuie mentionat ca, desi exista si forme usoare, in boala Basedow apar cele mai severe cazuri de hipertiroidism;

II. Gusa:

  1. de obicei tiroida este vizibil marita; gusa are consistenta moale sau elastica si este omogena (fara noduli palpabili); poate ajunge la dimensiuni mari, provocand simptome compresive pe esofag si/sau trahee;

III. Oftalmopatia

Defineste toate modificarile care apar la nivelul ochilor in asociere cu Boala Basedow-Graves. Este cauzata de inflamatia tesuturilor din jurul globilor oculari, inclusiv a muschilor care determina miscarile ochilor. Aceasta inflamatie este produsa de anticorpii care apar in cadrul bolii si care provoaca si hipertiroidia. Manifestarile sunt:

  1. exoftalmia: protruzia (iesirea) globilor oculari cu aspect de ochi „bulbucati”; privirea fixa;
  2. diplopia: vederea dubla; este cauzata de inflamatia muschilor perioculari;
  3. afectarea motilitatii oculare: pacientul are dificultati sa priveasca in anumite directii;
  4. senzatia de corp strain in ochi;
  5. lacrimatia in exces;
  6. edeme periorbitare: umflaturi in jurul ochilor, pot masca exoftalmia;
  7. imposibilitatea de a inchide ochii in timpul noptii (datorita exoftalmiei avansate); apare in formele severe si poate duce la infectii sau ulceratii pe zona mucoasei expuse;
  8. afectarea nervului optic; este, de asemenea, caracteristica formelor severe de boala; daca nu se trateaza poate duce la orbire;

De retinut:

oftalmopatia poate fi asimetrica: un ochi e mai afectat decat celalalt; in unele cazuri modificarile apar doar la un ochi, celalalt fiind complet normal;

– afectarea ochilor nu apare deloc la o parte dintre pacienti;

– formele severe cu afectare de nerv si diminuarea semnificativa a vederii sunt rare, sub 5 % din cazuri; in general apar forme usoare sau moderate;

– oftalmopatia poate aparea inaintea, in acelasi timp sau dupa debutul hipertiroidiei;

– de multe ori, barbatii fac forme mai severe ale bolii decat femeile;

– fumatul este un factor de risc pentru dezvoltarea si evolutia oftalmopatiei la pacientii cu boala Basedow;

Diagnostic:

I. Examinarea pacientului:

  1. manifestarile hipertiroidiei: agitatie, transpiratii, palpitatii, pierdere in greutate, etc;
  2. prezenta exoftalmiei si a altor elemente ale oftalmopatiei din Boala Basedow-Graves;
  3. marirea de volum a tiroidei: gusa caracteristica pentru boala Basedow;

    Aspect tipic pentru boala Basedow-Graves:sunt evidente exoftalmia si marirea de volum a tiroidei.

    II. Analize de laborator:

    1. modificarile tipice din hipertiroidism: TSH cu valoare sub limita (uneori nedetectabil) si hormonii tiroidieni (freeT3 si freeT4) crescuti peste nivelurile maxime admise;
    2. prezenta anticorpilor caracteristici pentru Boala Basedow-Graves: TRAb ( TSH-receptor antibody – anticorpi care stimuleaza receptorul de TSH); acesti anticorpi nu apar decat la pacienti cu boala prezenta; spre deosebire, ATPO pot fi crescuti si la pacienti fara niciun fel de afectare tiroidiana;
    3. ATPO si anticorpi anti-tiroglobulina: deseori prezenti cu valori mari; sunt markeri de autoimunitate tiroidiana, nu sunt specifici bolii Graves, apar si in tiroidite autoimune;

    III. Ecografia tiroidiana:

    1. masoara dimensiunile exacte ale glandei;
    2. arata modificarile de structura caracteristice (aspect neomogen hipoecogen difuz) din aceasta boala;
    3. evidentiaza circulatia crescuta a sangelui la nivelul tiroidei;
    4. descopera eventuali noduli, care pot coexista cu boala Basedow-Graves;

    IV. Scintigrafia tiroidiana:

    1. nu este folosita de rutina; se utilizeaza in cazurile neclare;
    2. arata o capatare a iodului difuz crescuta la nivelul glandei tiroide;

    V. CT (computer tomograf), RMN:

    1. in cele mai multe cazuri nu sunt necesare pentru vizualizarea tiroidei, care se face mult mai simplu ecografic;
    2. aceste investigatii se folosesc pentru evaluarea exoftalmiei asimetrice/unilaterale, cand trebuie excluse alte afectiuni ale orbitei: tumori, anevrisme, etc;

    De retinut:

    – de obicei, diagnosticul se pune pe analizele de laborator (care arata hipertiroidismul) si pe aspectul clinc ( exoftalmia si gusa caracteristica);

    – in unele cazuri, cand tabloul nu este complet, sunt necesare investigatii suplimentare pentru clarificare;

    Dr. Cristian-Claudiu Ţupea – Click aici pentru consultaţii

    Citiţi şi:

    – Boala Basedow-Graves: definiţie, frecvenţă, factori de risc;

    – Boala Basedow-Graves: tratament, prognostic;

    Boala Basedow-Graves: manifestări, diagnostic Read More »

    Răspunsuri la întrebări (27)

    Nicoleta:

    Buna ziua,
    Ma numesc Nicoleta, mi-ati raspuns (poz.21) referitor la chistul evidentiat de ecografie, de care eram ingrijorata…-va multumesc inca odata- a iesit si analiza, TSH: 1,39 UlmL adulti (0.27-4.2). Diagnostic:”Chist L.I.S.cu aspect de chist mixt.”Am primit Euthyrox 50mg/1/zi,timp de 2 luni, dupa care ma intorc la control cu un nou TSH facut. Daca nu se vede dupa 6 luni la eco o micsorare, recomanda operatie. Nu am primit foarte multe lamuriri, nu am inteles cauza aparitiei, si nici de ce am primit medicatie daca TSH-ul este in parametri…nu mi s-au dat de facut alte analize…TSH-ul este suficient? Va rog frumos, doresc opinia dumneavoastra!

    Buna ziua domnule doctor,
    Cum o problema intotdeauna atrage dupa ea si altele…va rog din suflet, as dori o opinie si pentru analizele baietelului meu:
    bunica dinspre tata : gusa nodulara recidivata, metastaze ganglionare si tiroida…
    bunica dinspre mama: hipertiroidism,
    mama (adica eu) : Ghist tiroidian lob stang,
    si eu si sotul = inaltime medie,
    copilul: 10ani si 4 luni, sindrom Down …(trizomie 21 in mozaic cu cromozomi derivati),greutate=29kg, inaltime=1,29
    prezinta schimbari bruste de comportament (rade, plange), violenta (bate plusurile, tranteste masinile, vorbeste rastit fara motiv…),voce schimbata, cosuri cateva pe fata mai multe dorsal, par pubian (mult puf si 6-7 fire negre), dezvoltare in ultimile 3 luni a organelor genitale…
    Diagnostic: Pubertate precipitata
    Analizae: FSH=1,9 mUi/mL (copii<5,1)
    LH=5 mUi/mL (copii:0,2-1,4)
    TSH=6,13mUi/mL (7-12 ani=0,28-4,3)
    Prolactina= 117/mUi/mL (copii:83-539)
    Testosteron=14,18nmol/L (0,1-2,37)
    Radiografie sa turca: dimensiuni normale, contururi nete, interge.
    Radiografie pumn: varsta osoasa superioara varstei biologice: prezent sesamoid MCF I. Carilaje de crestere deschise.
    TRATAMENT: Euthyrox 50mg/ 1/2=7 zile apoi 1/zi doua luni cand revine pentru analize.NU SE INCADREAZA IN CRITERIILE CNAS PENTRU DIPHERELINE. (pentru ca are peste 10 ani)!?
    Intrebare: credeti ca ete indicat Diphereline ? mai are efect daca a implinit 10 ani ? Chiar daca nu-l putem lua gratuit, poate il cumparam…facem un efort, pt ca am inteles ca este peste 800lei..daca ar avea efect?! Va rog, parerea dumneavoastra este foarte importanta pentru mine.

    Buna ziua…si nu as vrea sa va suparati…mi-ati raspuns (poz 21),revin cu o precizare cu specificatia ca am gresit in redactare dimensiunile chistului, care sunt defapt: 18/8mm, cu o excrescenta sesila parietala de aprox.8,4mm, cu contur intern neregulat, fara semnal vascular. Are vreo importanta ca este mai mare? Multumesc pentru rabdare, Nicoleta.

    Raspuns:

    – vi s-a recomandat tratament cu hormon tiroidian (Euthyrox) pentru a scadea nivelul TSH; acesta (TSH) stimuleaza tiroida sa secrete hormoni dar si sa creasca in dimensiuni (in anumite situatii); se spera ca in conditiile unui TSH supresat acel nodul sa scada in dimensiuni; acesta este scopul tratamentului, nu de substitutie, intrucat tiroida produce cantitati suficiente de hormoni; din pacate, nodulii chistici raspund destul de rar la acest tip de terapie si, de obicei, dimensiunile nu se reduc semnificativ; in esenta, tratamentul cu Euthyrox (in aceasta doza) nu are efecte adverse si este bine tolerat, dar, asa cum am precizat eficienta este scazuta la acest tip de nodul;

    – 18/8 mm nu este un nodul foarte mare, dar este cu siguranta unul care trebuie investigat; la aceste dimensiuni exista doua tipuri de abordari posibile:

    1. efectuarea unei punctii tiroidiene cu ac fin; se extrage o cantitate mica de tesut din nodul care este examinata la microscop si care da detalii despre natura acestuia; punctia se face in conditi de ambulator si este usor de suportat;
    2. urmarirea noduluilui (fara tratament) cu repetarea ecografiei la 3 luni; daca ramane la fel, se va urmari ecografic iarasi la 3 luni, apoi, daca nu se modifica,repetat la 6 luni;

    Optiunea pentru una dintre cele doua alternative depinde si de aspectul ecografic (de imaginea vizualizata direct, dincolo de descrierea ecografistului) pentru ca pot exista elemente de suspiciune care sa orienteze catre punctie sau apectul general poate fi de nodul benign. In esenta, din datele prezentate, recomandarea este sa nu scoateti tiroida (nici macar un lob) fara a efectua inainte o punctie tiroidiana cu ac fin care sa confirme ca acel nodul este malign sau cu suspiciune. Spun asta deoarece marea majoritate a nodulilor tiroidieni sunt benigni, inclusiv cei chistici.

    – la copil este vorba de o pubertate precoce de cauza centrala, asa cum reiese din valorile crescute ale testosteronului si a LH; la acest diagnostic se face, de obicei, si o evaluare imagistica a creierului (CT sau RMN) pentru a exclude o cauza organica; daca aceasta nu se descopera se considera ca este pubertate precoce idiopatica (fara o cauza identificabila); principala problema legata de acest afectiune este faptul nivelul ridicat al testosteronului determina maturizare scheletica accelerata cu inchiderea prematura a cartilajelor de crestere si cu diminuarea inaltimii finale pe care o va atinge pacientul; tratamentul cu diphereline opreste aceasta pubertate cu normalizarea hormonala (raportata la varsta) si determina un castig in inaltime; din pacate, dupa varsta de 10 ani eficienta acestui tratamen este mult redusa, si din cauza faptului ca la 11-12 ani incepe instalarea pubertatii normale; in privinta efectului exact pe care il mai poate avea tratamentul la acest moment cel mai bine este sa cereti opinia unui endocrino-pediatru, ei avand mai multa experienta cu aceasta afectiune; insa, in mare, lucrurile stau asa cum le-am descris mai sus;

    – hipofunctia tiroidiana, care apare mai frecvent la pacientii cu sindrom Down, trebuie tratata cu hormoni tiroidieni, asa cum vi s-a recomandat; acest tratament este, cel mai probabil, permanent si se monitorizeaza periodic prin masurarea TSH, care trebuie sa fie in limite normale;

    Dr. Claudiu Ţupea


    Răspunsuri la întrebări (27) Read More »

    Răspunsuri la întrebări (26)

    Adi S:

    Va multumesc pt raspuns.Am sa tin cont de sfatul dumneavoastra si va promit sa va tin la curent.
    Voiam sa va intreb totusi daca prin absurd s-ar confirma ipoteza cu autonomizarea hipofizei cat ar fi de grav si ce solutii ar fi.

    Raspuns:

    – hipersecretia necontrolata de TSH de la nivelul hipofizei poate fi provocata de un adenom (tumora benigna) de glanda hipofiza; aceste adenoame necesita in general tratament chirurgical si, uneori, radioterapie postoperatorie; retineti totusi ca aceste tumori sunt extrem de rare (au fost descrise mai putin de 1000 de cazuri in toata lumea pana in rezent) si hipersecretia de TSH ar fi trebuit sa sa apara si in analizele pe care le-ati facut anterior;

    – expresia „autonomizarea hipofizei” mi se pare nepotrivita in acest caz pentru ca acest fenomen de hipersecretie a TSH printr-un adenom hipofizar nu este consecinta directa a tiroidectomiei, el accentuandu-se doar daca tumora hipofizara exista si inaintea operatiei;

    Dr. Claudiu Ţupea

    Răspunsuri la întrebări (26) Read More »

    Răspunsuri la întrebări (25)

    Adi S:

    Buna ziua,
    Am 24 de ani ,sunt barbat si in urma cu un an am facut o tiroidectomie din cauza unor tumori la nivelul glandei tiroide care pana la urma s-au dovedit a fi benigne.Apoi,am inceput tratamentul de substitutie hormonala cu eutyrox.Asa cum se procedeaza am fost la medicul endocrinolog si dupa aprox 6 luni si in urma analizelor s-a ajuns la doza corecta(75).Apoi am stabilit cu medicul ca voi merge in continuare cu aceasta doza si ca voi reveni la control peste alte 6 luni.Aceste 6 luni s-au implinit zilele astea cand am fost sa fac analizele tsh si ft4 cu care am fost la control.Insa am avut o surpriza.Valoarea ft4 era in limite normala adica 15,2(val normalea este intre 12-22),dar tsh avea valoarea de 68,18(val normala este intre 0,27-4,2).Doctorita s-a mirat si ea de aceasta valoare spunand ca pot fi 2 cauze:ori ca nu am luat eutyrox-ul o perioada mai lunga de timp si l-am reluat numai acuma ca am stiut ca se apropie controlul-ceea ce nu s-a intamplat pentru ca tratamentul l-am luat in fiecare zi- sau a doua varianta zicea ea ca e posibil sa sa autonomizeze hipofiza-ceva de genul a zis oricum.Si mi-a zis sa continui cu tratamentul la fel ca si pana acuma si sa repet analizele peste 3 luni;si-mi zicea ca daca tsh va iesi la fel de mare si atunci imi da sa fac un rmn.Si voiam sa va intreb care poate fi cauza acestei valori mari si ce sa inteleg eu din faptul ca “se autonomizeaza hipofiza”.Va multumesc

    Raspuns:

    – daca, asa cum sustineti, ati luat tratamentul cu Euthyrox zilnic, a doua varianta (mult mai probabila in opinia mea) este o greseala de laborator; de aceea va sugerez sa repetati analizele la un alt laborator, de preferinta unul mai mare si cu referinte bune;

    – ipoteza cu „autonomizarea hipofizei” se refera la faptul ca anumite celule hipofizare ar putea sa produca in exces TSH, fara ca aceasta secretie sa mai fie reglata prin feed-back negativ de hormonii tiroidieni; mi se pare extrem de improbabil, asa ceva se intampla exceptional de rar si anumite anomalii ar fi trebuit sa fie prezente in analizele de laborator si inaintea operatiei; in orice caz, va rog sa ma tineti la curent cu rezultatul analizelor repetate fie direct pe site fie pe adresa de e-mail ([email protected]);

    Dr. Claudiu Ţupea

    Răspunsuri la întrebări (25) Read More »

    Răspunsuri la întrebări (24)

    dorina corchis:

    Buna ziua,
    Mi-am facut analize pentru a depista daca sufar de tiroida Hasimuto rezultatele au iesit dezastroase Ca p, Mg 2.2 TSH 17.5, Anticorpi TPO 346, nu stiu exact ce inseamna , dar va rog sa imi spuneti cat este de grav, de la ce s-a putut declansa si daca pot sa fac interventia chirugicala de hernie ombilicala.Mentionez ca am 33 ani 2 copii cu cezariana, mama mea are hipotiroidism ia tratament de 5 ani nu i s-a spus daca are noduli sau alte complicati i s-a prescris eutirox 100 una pe zi, va rog sa imi spuneti daca tiroida in general poate fi tratata homeopatic.Singurele simptome pe care le-am avut a fost nodul in gat si stare mai agitata.
    Va multumesc

    Raspuns:

    – analizele prezentate arata ca suferiti de hipotiroidism (deficit de hormoni tiroidieni) cauzat de tiroidita cronica (Hashimoto), o boala autoimuna in care sistemul imunitar ataca si distruge tiroida; de multe ori predispozitia pentru boli autoimune (cum este si aceasta tiroidita) se transmite de la o generatie la alta, astfel incat o persoana care are o ruda de gradul I cu aceasta boala are un risc mai mare sa dezvolte afectiunea; in cazul dvs, probabil ca ati mostenit aceasta predispozitie de la mama;

    – tiroidita Hashimoto nu este o afectiune grava, se trateaza prin administrarea de hormoni tiroidieni (levotiroxina – Euthyrox) zilnic, cu obiectivul de a aduce valoarea TSH in limite normale; cel mai probabil acest tratament va fi necesar permanent; pentru stabilirea dozei necesare si monitorizarea tratamentului trebuie sa va consulte un endocrinolog; dat fiind ca aceasta boala se caracterizeaza prin deficit de hormoni tiroidieni nu vad cum s-ar putea trata homeopatic; in consecinta nu va recomand decat tratamentul prescris de endocrinolog;

    – cel mai bine este sa amanati operatia o scurta perioada (6-8 saptamani), timp in care sa incepeti tratamentul de substitutie (levotiroxina), pentru a echilbra nivelul de hormoni tiroidieni preoperator;

    Dr. Claudiu Ţupea

    Răspunsuri la întrebări (24) Read More »

    Răspunsuri la întrebări (23)

    Adina Ciupac:

    Buna ziua,

    va rog mult sa-mi dati mici explicatii in masura datelor pe care vi le dau. Mama mea( 55 ani) a fost diagnosticata cu tiroidita Hashimoto acum 4 ani. De 1 luna i s-a facut tiroidectomie totala ci diagnostic de carcinom papilar fara afectarea ganglionilor dar cu o mica extindere in tesutul adipos si in capsula tiroidiana. A facut iod radioactiv, a fost chemata peste 6 luni la control. Ce ma deranjeaza este ca atat medicul endocrinolog cat si cel de la medicina nucleara, in ciuda incurajarilor, au dat din cap a ingrijorare cand au vazut titrul anticorpilor anti-TG (740 nu mai stiu ce unitati, dar maximul este de 110). Ce inseamna asta? De ce sunt ingrijorati?
    A doua intrebare tine de whole body scan, am vazut ca ati dat un exemplu de afectare a plamanilor. Mamei nu i s-a dat nici o explicatie, are doua astfel de imagini, in care apar doar niste puncte negre de dimensiuni reduse la nivelul vezicii, tiroidei si ovarului. Sunt repere sau diseminari ale cancerului?
    Astept raspunsul dvs. cu multumiri.

    Raspuns:

    – tiroglobulina este produsa in organismul uman doar de catre celulele tiroidiene – normale sau modificate malign (ca cele din carcinomul papilar si folicular); de aceea, daca se elimina (aproape) toate celulele tiroidiene din organism, nivelul acesteia va fi nedetectabil sau extrem de scazut; in tratamentul cancerului tiroidian diferentiat (papilar si folicular) se face aceasta ablatie (eliminare) a celulelor tiroidiene prin interventia chirurgicala si apoi prin administrarea de iod radioactiv; masurand apoi tiroglobulina se verifica daca mai exista celule tiroidiene la nivelul organismului; daca nivelul tiroglobulinei este ridicat indica prezenta acestor celule care o secreta si, la pacientii cu cancer, pot arata o recidiva locala sau o metastaza; masurarea nivelului de tiroglobulina la pacientii cu carcinom tiroidian operat si tratat cu iod radioactiv este una dintre cele mai sensibile metode de a detecta precoce o recidiva (sau o metastaza); singura problema cu aceasta metoda este ca nu se poate folosi la pacientii cu un nivel ridicat ai anticorpilor anti-tiroglobulina, deoarece influenteaza si modifica masurarea nivelului tiroglobulinei; presupun ca aceasta este problema si cu mama dumneavostra, endocrinologul este pur si simplu lipsit de aceasta metoda de monitorizare a bolii;

    – poate exista captarea iodului radioactiv pe zona tiroidei (daca nu s-a administrat tratament ablativ cu iod radioactiv anterior), pe zona glandelor salivare, stomacului si a vezicii urinare fara ca aceasta sa arate diseminarea sau persistenta cancerului; un whole-body scan este relevant la 6-12 luni de la operatie si de la tratamentul cu iod radioactiv; in principiu, din descrierea dvs, sunt toate sansele ca tratamentul sa fie eficient si problema cu acest carcinom tiroidian papailar sa se rezolve complet;

    Dr. Claudiu Ţupea

    Răspunsuri la întrebări (23) Read More »

    Răspunsuri la întrebări (22)

    Domino:

    Buna,
    Sunt DOMINO din Constanta ,am 46 ani ,nu am avut nici o nastere .
    -In 1986-1987 am fost diagnosticata la I.Parhon cu nodul tiroidian drept si cu boala Addison urmand un tratament intermitent cu Cortisol Roussel tb.si HHC perfuzabil.
    In anul 2008 IULIE am inceput sa ma simt foarte rau am fost la I.Parhon si am fost externata cu urmatoarul diagnostic:
    -BOALA ADDISON,GUSA MICROPOLINODULARA,EUTIROIDISM,TIROIDITA CRONICA AUTOIMUNA, DISCOPATIE LOMBARA BILATERALA OPERATA, UTER FIBROMATOS, DISPLAZIE MAMARA BILATERALA.
    T3= 1,06
    T4= 6,16
    TSH= 1,31
    ATPO = 2.651,30
    S-a recomandat evitarea eforturilor fizice,stresului si dieta cu sare.
    Octombrie 2008 am facut la Cluj o tiroidectomie totala cu descoperirea si prezervarea nervilor recurenti si a paratiroidelor.Concomitent prezint multipli noduli mamari(chistice si fibroadenoame calcificate).
    Dupa operatie ,la Constanta mi se spune ca paraclinic nu se confirma boala ADDISON si intrerup tratamentul cu hidrocortison.
    In acest moment iau Euthyrox 100mg /zi.
    La ultimile analize acum 4 luni ,valorile au fost in limite normale si
    starea mea generala este foarte proasta.
    -nu pot sa merg fara sa obosesc nici 500m
    -insomnii
    -putere de concentrare scazuta
    -stare de anxietate crescuta ,depresiva
    -transpiratii ale mainilor
    -tremur
    Va rog sa-mi spuneti daca trebuie sa micsorez doza de Euthyrox ?

    Raspuns:

    nu pot recomanda modificarea tratamentului pe care-l aveti doar pe baza descrierii unor simptome; trebuie repetate testele de functie tiroidiana (TSH in primul rand) si evaluat tratamentul cu Euthyrox in functie de acestea in cadrul unui consult la endocrinolog;

    – sunt un pic surprins ca la Constanta s-a infirmat diagnosticul de Boala Addison, care s-a pus de doua ori la Institutul Parhon; am niste rezerve fata de aceasta concluzie, mai ales ca lucrurile de care va plangeti pot fi cauzate de o insuficienta corticosuprarenala (ca in boala Addison); de accea va recomand sa faceti cat mai curand o reevaulare endocrinologica (eventual la medicul de la Institutul Parhon care va are in evidenta) pentru ca insuficienta corticosuprarenala (boala Addison) netratata poate avea consecinte foarte seriose;

    Dr. Claudiu Ţupea

    Răspunsuri la întrebări (22) Read More »

    Răspunsuri la întrebări (21)

    Nicoleta:

    Buna ziua,
    Domnule doctor, in speranta ca voi fi printre primii trei, va rog frumos sa va spuneti parerea pentru urmatoarele:
    -am 40 ani,
    -mama are glanda de “slabire”,
    -opertie ochi stang 11 ani (acoperire conjuctivala+proteza),
    -operatie cezariana 30 ani (copil cu trizomie 21 in mozaic cu cromozomi derivati),
    -examen ecografic: lob stang tiroidian discret marit prin prezenta spre polul inferior a unei formatiuni chistice de aprox.8.4mm, cu contur intern neregulat, fara semnal vascular.
    -am luat tot luat in greutate fara a-mi schimba obiceiurile alimentare(7kg in ultimul an),pilozitate marita(nu am uter fibromatos),inapetenta sexuala, oboseala cronica, nervozitata marita cu accese de plans frecvente, gat uscat, uneori dureros, cu raguseala si cu accese de tuse cand ma enervez, in primavara : spasmofilie, ciclul regulat dar diminuat cantitativ in ultimul an.

    Intrucat medicul ce m-a trimis la eco e in concediu…nu am facut alte analize…va rog din suflet, pentru ca nu mai am rabdare, pentru a-mi spulbera nelinistea…astept parerea dumneavoastra.

    Cu mult respect pentru munca dumneavoastra de aici de pe blog,
    multa sanatate,
    Nicoleta

    Raspuns:

    – din informatiile prezentate rezulta ca aveti un mic nodul tiroidian la nivelul lobului stang, cu continut lichidian (chistic); faptul ca nu are semnal vascular inseamna ca nu sunt vase de sange in interiorul nodulului care sa-l hraneasca, ceea ce este caracteristic pentru nodulii chistici; in esenta, din descrierea ecografica, nodulul nu mi se pare ingrijorator si nu cred ca necesita la acest moment decat urmarire periodica cu repetarea ecografiei la 4-6 luni; daca ramane la fel nu este nevoie de vreun tratament, daca dimensiunile cresc semnificativ pot fi necesare alte proceduri diagnostice (ex. punctie cu ac fin); in orice caz, la acest moment nodulul nu reprezinta o urgenta si, deoarece este mic (sub 1 cm), nu are cum sa provoace simptome compresive (adica sa duca la disconfort local la nivelul gatului cu tuse, raguseala, gat uscat, etc);

    – ar fi utile urmatoarele analize hormonale: TSH, freeT4, ATPO; acestea vor arata cum functioneaza tiroida, daca exista deficit de hormoni tiroidieni (hipotiroidie) sau exces (hipertiroidie); de asemenea arata daca exista predispozitie pentru o boala tioidiana autoimuna; aceste analize trebuie interpretate de un endocrinolog;

    – pilozitatea accentuata nu are legatura cu tiroida; daca aceasta se confirma la un examen endocrinologic ar trebui facute niste teste pentru functia ovariana si a glandelor suprarenale;

    Dr. Claudiu Ţupea

    Răspunsuri la întrebări (21) Read More »

    Răspunsuri la întrebări (20)

    Sandra:

    Bine v-am gasit,
    Sunt foarte placut impresionata de existenta acestui site care se dovedeste a fi foarte util celor care au tangente cu problemele de tiroida…
    In consecinta, dupa cele citite peste tot si cele aflate de prin spitale, va adresez si eu rugamintea de a-mi oferi o parere, o viziune, oarecum integratoare daca se poate asupra problemelor care ma framanta.
    Astfel:
    Sunt Sandra din Iasi, am 34 de ani,iar in urma cu o luna de zile am fost diagnosticata cu tiroidita autoimuna, status eutiroidian. (TSH=1,3; FT4=1,2; ATPO=94,3)la Spitalul Univ. Sf. Spiridon din Iasi, Clinica de Endocrinologie. Nu am rude apropiate cu tiroida afectata. Am realizat acolo si alte investigatii simultan, respectiv test de osteodensiometrie (coloana vertebrala) cu valoarea medie de -1.5 (cu -2.1 la regiunea L4). La aceste diagnostice se adauga si artroza, plus sindrom tietze la nivelul sternului (unde exista formatiuni calcifiate intre stern si coaste). Se presupune astfel ca problemele de tiroida (care ar fi aparut pe terenul unei perioade de doi ani de stres si consum nervos)ar fi afectat sistemul articulor si cel osos. Pentru tiroida am fost chemata la control dupa 6 luni, nu mi s-a administrat tratament.
    Pentru artroza mi s-au recomandat proceduri balneologice, laser.. etc.
    Pentru osteoporoza tratamentul consta in Ca lactic(1*2/zi) + recaltrol (1/zi) timp de 1 an. Daca peste 1 an, la urmatoarul test de osteoporoza coeficientul va creste, atunci mi s-a recomandat tratament hormonal.
    Starea generala de sanatate (calitatea vietii de fapt) lasa de dorit: am stari de oboseala accentuata, deprimare, dureri articulare (cel mai grav la nivelul sternului), cefalee. Greutatea este de 52 kg la 1,64 m inaltime (variaza in ultimii 2 ani intre 47-53 kg). La acestea se adauga si o usoara scadere a capacitatii de concentrare a atentiei, sau de memorare.
    Daca ati avut rabdarea si bunavointa sa treceti cu privirea peste toata povestea mea, va multumesc si sper din toata inima sa ma aflu printre cele carora le veti raspunde.
    Va salut respectuos,
    Sandra

    Raspuns:

    – analizele de sange prezentate sustin diagnosticul de tiroidita cronica (autoimuna) cu functie tiroidiana normala; cu o precizare: valoarea ATPO nu este foarte crescuta, in general consideram valori relevante cele peste 200, chiar daca limitele labratoarelor sunt mai jos (pe la 30-40 UI/ml); asta inseamna ca exista mari sanse ca la dumneavoastra sa nu se declanseze niciodata hipotiroidia (care este principala complicatie a tiroiditei cronice); o ecografie de tiroida ar fi utila, deoarece ar arata daca exista modificari ale glandei compatibile cu aceasta boala; daca exista, riscul este ceva mai mare pentru a dezvolta pe viitor hipotiroidia; daca ecografic tiroida se prezinta normal, acest risc este mult redus; in orice caz, monitorizarea periodica este obligatorie, pentru a diagnostica si trata o eventuala disfunctie la timp;

    – este posibil ca acest raspuns autoimun (reprezentat de valoarea crescuta a ATPO) sa se fi declansat dupa o perioada de stres mai ridicat;

    – functia tiroidei este normala (TSH in limite normale), deci nu avea cum sa sa va afecteze densitatea osoasa; doar hipertiroidia (excesul de hormoni tiroidieni) duce la demineralizare osoasa si la osteoporoza, pe cand tiroidita autoimuna este cauza de hipotiroidie (deficit de hormoni tiroidieni); suferintele articulare (artrite, artroze, etc) nu sunt cauzate de afectiuni tiroidiene;

    – nu imi este foarte clar de ce vi s-a recomandat o densitometrie osoasa (in sensul ca nu o gasesc necesara); nivelul de hormoni tiroidieni fiind normal, asa cum am precizat mai sus, se exclude o afectarea a densitatii osoase de cauza tiroidiana; daca ciclul menstrual este regulat se exclude suspiciunea de demineralizare cauzata de deficitul de estrogeni; rezulatatul este de osteopenie (nu osteoporoza), ceea ce arata ca aveti o densitate mai scauza care va predispune la osteoporoza postmenopauza; tratamentul cu calciu si vitamina D este util, alt tratament poate fi chiar daunator si-l consider nenecesar; aceste teste pentru masurarea densitatii osoase se fac in situatii bine stabilite, in care pacientul are un risc clar care-l predispune la demineralizare osoasa; cel mai adesea, acest risc este instalarea menopauzei, dat mai sunt si altele; din datele pe care mi le-ati oferit eu nu am identificat niciunul la dvs; fac aceste afirmati cu rezerva ca poate exista o alta afectiune pe care nu ati mentionat-o si care poate sa duca la pierdere de masa osoasa;

    – afectarea starii generale nu este cauzata de tiroida, atat timp cat nivelul de hormoni tiroidieni este normal, asa cu reiese din nivelul normal al TSH;

    Dr. Claudiu Ţupea

    Răspunsuri la întrebări (20) Read More »

    Cancerul tiroidian: frecventa, clasificare, factori de risc

    Cancerul de tiroida este cea mai frecventa tumora maligna care apare la nivelul sistemului endocrin. Acesta se prezinta in mod tipic sub forma unuia sau mai multor noduli tiroidieni. Este, totusi, extrem de important sa reamintesc ca 90-95% din nodulii tiroidieni sunt benigni.

    I. Frecventa:

    Statisticile la nivel mondial apreciaza ca in fiecare an apar 9 cazuri noi de cancer tiroidian la 100.000 de locuitori. Repartitia pe sexe arata ca femeile sunt de 2 ori mai afectate decat barbatii.

    II. Clasificare:

    In functie de tipul celular care sta la originea tumorii si de aspectul histologic s-au descris mai multe tipuri:

    A. Carcinom papilar:

    1. este cea mai frecventa forma, reprezintand 75-80% din totalul cancerelor tiroidiene;
    2. face parte, alaturi de carcinomul folicular, din cancerele tiroidiene diferentiate;

    B. Carcinom folicular:

    1. reprezinta 10-15% din totalul cancerelor tiroidiene;
    2. face parte, alaturi de carcinomul papilar, din cancerele tiroidiene diferentiate;

    C. Carcinom medular tiroidian:

    1. reprezinta aproximativ 5% din total;
    2. deriva din celulele C parafoliculare; acestea secreta in mod normal calcitonina, un hormon care are rol in reglarea calciului;

    D. Carcinomul tiroidian anaplastic:

    1. reprezinta 1-3% din totalul tumorilor maligne de tiroida;
    2. este o forma extrem de agresiva, neresponsiva la tratamente si, de obcei, cu evolutie rapida spre deces;

    E. Altele:

    1. limfom tiroidian: deriva din limfocitele (globulele albe) aflate in tiroida;
    2. metastaze tiroidiene ale altor cancere: de san, renal, pulmonar;
    3. toate aceste forme reprezinta aproximativ 1% din totalul cancerelor de tiroida;

    III. Factori de risc:

    A. Expunerea la radiatii ionizante:

    1. creste riscul de aparitie a nodulilor tiroidieni, atat benigni cat si maligni;
    2. riscul de cancer este cu atat mai mare cu cat varsta la care a avut loc expunerea la radiatii a fost mai mica, copiii fiind in mod deosebit sensibili;
    3. sursa poate fi iradierea terapeutica (pentru a trata anumite boli) la nivelul capului, gatului si toracelui sau accidentele nucleare (Cernobal, 1986);

    B. Sindroame genetice familiale:

    1. se refera la formele familiale de cancer tiroidian medular, unde un anumit defect genetic responsabil pentru dezvoltarea tumorii poate fi transmis la descendenti;
    2. aceste forme genetice reprezinta 20-30% din totalul cazurilor de cancer tiroidian medular, care, la randul lui, reprezinta aproximativ 5% din totalul cancerelor de tiroida;
    3. este important de retinut ca marea majoritate a tumorilor maligne de tiroida nu au o componenta genetica mostenita si nici nu asociaza un risc mai mare la descendenti;

    Dr. Cristian-Claudiu Ţupea

    Consultații și ecografii: MEDICOVER (programări la 021 98 96) și SANADOR (programări la 021 96 99).

    Citiţi şi:

    – Cancerul tiroidian: manifestari, diagnostic;

    – Cancerul tiroidian: tratament, urmarire, prognostic;

    Cancerul tiroidian: frecventa, clasificare, factori de risc Read More »