Adenomul toxic tiroidian

I. Definitie:

Adenomul toxic tiroidian este o tumora benigna (necanceroasa) care produce hormoni tiroidieni autonom, fara a se mai afla sub cotrolul normal exercitat de hipotalamus si hipofiza. Atunci cand aceasta secretie devine excesiva apar manifestarile de hipertiroidie.

II. Frecventa:

Reprezinta 3-5% din toate cazurile de hipertiroidie. Poate aparea la orice varsta, fiind cel mai frecvent descoperit la pacienti cu varste curpinse intre 20-40 de ani.

III. Cauza:

In multe dintre cazuri, este reprezentata de o mutatie care activeaza receptorul de TSH si determina un nodul sa-si mareasca progresiv dimensiunile si sa produca hormoni tiroidieni in exces. Altfel zis, din cauza acestei mutatii, nodulul respectic se comporta ca si cum ar fi stimulat in mod cronic de la nivel hipofizar.

IV. Manifestari:

Adenomul toxic tiroidian se manifesta din punct de vedere clinic sub forma unui nodul tiroidian unic. De obicei pacientul isi aminteste ca nodulul respectiv a aparut de mult timp (cativa ani), timp in care a crescut lent in dimensiuni. Cand atinge 2.5-3cm in diametru productia de hormoni devine excesiva, determinand manifestarile tipice de hipertiroidie, descrise pe larg aici. De obicei nodulul este vizbil cu ochiul liber atunci cad ajunge in aceasta faza de hipertiroidie, putand determina fenomene compresive (dificultati la inghitire si respiratie) pe trahee si/sau esofag . Spre deosebire de Boala Basedow-Graves nu exista niciun fel de manifestari oculare asociate.

V. Diagnosticul:

• este sugerat de prezenta unui nodul tiroidian de dimensiuni mari, elastic, mobil la inghitire, in asociere cu manifestari de hipertiroidie;
• este confirmat de scintigrafia cu iod radioctiv, cara va evidentia o zona captanta bine circumscrisa (“nodul cald”) corespunzatatoare nodulului palpabil, si de decelearea unui nivel sub limita inferioara a normalului a TSH; pe scintigrafie, restul glandei va capta slab iodul, fiind inhibata de nodulul autonom;
• ecografia tiroidiana va evidentia cu usurinta adenomul, deseori indicand prezenta unei vascularizatii crescute la nivelul acestuia; ecografia nu este totusi absolut necesara diagnosticului, deoarece nu exista un aspect ecografic tipic care sa poata fi recunoscut;

 

Scintigrafie tiroidiana cu imagine tipica de adenom toxic (zona intunecata), cu inhibarea captarii in restul glandei; cu linie rosie punctata este evidentiat conturul tiroidei.

VI. Tratament:

1. Medicamentos (antitiroidiene de sinteza: Thyrozol, Carbimazol, Propicyl):

• se utilizeaza pentru a normaliza productia de hormoni tiroidieni inainte de aplicarea unui tratament definitiv (radioiod sau operatie); aceasta normalizare se obtine, de obicei, in cateva saptamani de tratament;
• este util in special la pacientii varstnici, care au un risc cardio-vascular ridicat si la care instituirea directa a unuia din tratamentele de mai jos in conditiile hipertiroidiei necorectate poate fi periculoasa;

2. Iodul radioctiv:

• teoretic este tratamentul ideal deoarece va fi captat preferential de catre adenomul toxic si mult mai putin de restul glandei, care este inhibata; in acest fel efectul maxim de distructie va fi la nivelul nodului repseciv si mult mai scazut pe tesutul tiroidian normal;
• practic, apare in multe cazuri si afectarea tesutului tiroidian sanatos cu aparitia hipotiroidismului, ceea ce impune controlul periodic (la 3 luni initia, apoi la 6 luni si, daca nu sunt modificari, anual); daca in urma tratamentului cu iod radioactiv apare hipotiroidia, se va initia substitutia cu l-tiroxina;

3. Operatia:

• se utilizeaza cand nodulul este foarte mare si produce compresie pe organele invecinate;
• consta, in majoritatea cazurilor, in indepartarea intregului lob tiroidian care contine adenomul; postoperator se va incepe tratamentul cu l-tiroxina, pentru a inlocui prductia unei jumatati de tiroida (doza medie: 50 micrograme/zi);

VIII. Complicatii:

Netratata, hipertiodia poate avea efecte negative severe asupra inimii, oaselor si a calitatii vietii in general:

1. la nivel cardiac determina aparitia pulsului neregulat, resimtit de pacient sub forma unor palpitatii suparatoare; in cazuri severe poate aparea fibrilatia atriala (o aritmie cardiaca periculoasa) sau insuficienta cardiaca;
2. la nivel osos determina aparitia osteoporozei, mai ales la femeile aflate in menopauza; osteoporoza creste riscul de fracturi;
3. creste nervozitatea, iritabilitatea, afecteaza functia reproductiva;

Dr. Cristian-Claudiu Ţupea – Click aici pentru consultaţii