Cristina:
Buna ziua
Am 36 ani si in octombrie 2009 in urma unei operatii pentru indepartarea unui nodul pe lobul drept al glandei tiroide am primit diagnosticul cancer papilar. A urmat o a doua operatie la doua saptamini pentru indepartarea lobului sting si a unor ganglioni limfatici ; rezultatele analizelor de laborator au fost positive, cancerul nu s-a extins la lobul sting sau in ganglioni.
Tratament cu iod radioactiv in Decembrie 2009. Scintigrafia din ianuarie 2010 si CT scan in mai 2010 nu au evidentiat recidiva. In prezent tratament cu 150 mcgr Eutirox/zi.
In tot acest timp am fost in concediu medical doar cite o saptamina dupa fiecare din cele doua operatii si doua saptamini dupa tratamentul cu iod radioactiv. Ma simt in general bine si nu am avut reactii adverse la tratament.
As dori sa stiu parerea dumneavoastra vis-à-vis de regimul de viata dupa diagnostic si tratament. Eu m-am intors la activitatea zilnica normala imediat dupa diagnostic si in perioada dintre operatii, iar apoi imediat dupa tratamentul cu iod. Am considerat ca atita vreme cit ma simt bine nu e nici un motiv pentru a ramine in concediu medical si a sta acasa in stres. Ma gindesc insa uneori daca e o decizie inteleapta, in conditiile in care organismul meu a avut de luptat cu o boala grava . Exista un pericol in a merge inainte? E posibil ca oboseala si agitatia unei vieti normale sa influenteze riscul de recidiva a bolii?
Raspuns:
– in marea majoritate a cazurilor de cancer tiroidian papilar boala este limitata la nivelul tiroidei, fara extindere la distanta sau la nivelul tesuturilor din jurul glandei; tratamentul cu iod radoactiv in aceste situatii are doua roluri:
- distrugerea celulelor tiroidiene (maligne sau benigne) ramase dupa operatie;
- ofera posibilitatea de a monitoriza boala, cu descoperirea precoce a unei eventuale recidive, prin intermediul masurarii tiroglobulinei (cea mai sensibila metoda) si a scanarilor cu iod radioactiv; detalii aici;
– asa cum rezulta din datele prezentate de dvs, boala nu s-a extins in afara lobului drept, iar tratamentul a fost, cel putin in linii mari (pentru ca lipsesc detaliile), corect instituit; in aceste conditii, se poate afirma ca a fost vorba de o boala grava mai mult in sens potential; sigur ca riscul de reaparitie nu este inexistent (desi e scazut), dar nu cred ca reluarea unui program normal l-ar creste in vreun fel; stresurile (fizice, psihice) extreme, eventual pe perioade mai lungi, sunt totusi de evitat; chiar si aceasta recomandare reprezinta mai mult o masura de precautie de bun-simt decat o concluzie cu baze stiintifice;
Dr. Cristian-Claudiu Ţupea – Click aici pentru consultaţii