Dr. Claudiu Ţupea

Sunt Dr. Claudiu Țupea, medic primar endocrinolog, fondator și autor al blogului medical TIROIDA.ro, locul unde de 15 ani sunt alături de cei cu probleme tiroidiene.

Răspunsuri la întrebări (11)

geta bojin:

buna ziua ,
am 38 de ani , de cinci ani stiu ca am probleme cu tiroida mi s a spus ca am gusa polinodulara , am facut tratament ci iodtirox , dar am renuntat dupa o luna pt.ca ma simteam si mai rau .am baut ceai de sanziene.dupa un an am fost la alt medic in bucuresti , nu am inteles nimic ,mi a zis ca am venit la parhon ca la marul laudat , sa merg la craiova sa ma tratez.bun , am mers la craiova , la o doamna popescu , care mi a spus ca nu trebuia sa iau iodtirox (cred ca se scrie cu j)nu se mai da asa ceva si am tiroidita , mi a facut ecografie .la a doua intalnire i am adus analizele t3 ,t4 tsh care erau in limite normale a stat cu mine de vorba 5 minute , mi a zis ceva de o punctie si la revedere.cat as crede in tratam. naturiste simt ca medicina nu a fost inventata degeaba si continui sa cred ca nu am intalnit medicul cu har .ma simt rau ,chiar f rau , ameteli , dureri de cap , suparata ,nervoasa , am stari de lesin , simt un tremur in tot organismul. cand stau in pat imi pun o carte sub barbie , altfel ma deranjeaza.inima imi da batai de cap .puls marit , chiar tensiune putin ridicata. aproape permanent simt ceva care ma apasa in zona inimii .
spuneti mi cu ce sa incep si unde sa ma duc .
va multumesc .

Raspuns:

– daca analizele hormonale (TSH, T3 si T4) au iesit in limite inseamna ca tiroida functioneaza normal; prima concluzie ar fi ca starile pe care le aveti nu sunt cauzate de tiroida; chiar daca exista noduli tiroidieni sau glanda are aspect de tiroidita la ecografie, acestea sunt modificari locale, care nu au cum sa dea manifestari atat de extinse (palpitatii, lesin, dureri de cap, nervozitate); ca sa determine disconfort local (la nivelul gatului), gusa trebuie, in general, sa fie destul mare (vizibila cu ochiul liber cu usurinta); nu ati precizat dimensiunile tiroidei gasite la ecografie, astfel incat nu pot sa va spun daca intr-adevar poate sa provoace simptome locale;

– daca s-a recomandat o punctie inseamna ca exista unul sau mai multi noduli destul de mari pentru a fi evaluati in acest fel; din nou, fara o descriere ecografica a acestora si fara dimensiuni este destul de greu sa va spun daca indicatia de punctie este justificata; dat fiind disconfortul minor asociat cu punctia cu ac fin, probabil ca ar fi mai bine sa o faceti pentru a nu exista suspiciuni privind natura nodulilor;

– trebuie cautata o alta explicatie pentru aceste stari pe care le aveti, daca disfunctia tiroidiei se exclude; manifestarile descrise pot avea multe cauze: de la un nivel crescut de stres (o nevroza) pana la afectiuni organice; un consult la un medic internist poate fi un inceput in gasirea acestei cauze;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (11) Read More »

Răspunsuri la întrebări (10)

liana:

Buna ziua, am 38 ani si am fost diagnosticata cu gusa hipertiroidizata. Sunt sub tratament din febr. 2009, moment in care am facut si ecografia cu rezultatul:lob drept: 23,6ml; lob stang 16ml.Interpretata ca: hipertrofie moderata a ambilor lobi cu structura inomogena prin prezenta de multiple formatiuni hipoecogene cu dimensiuni intre 3 si 10mm, iar vascularizatia normala usor accentuata pe parenchin. Analiza sangelui cu valorile: TSH 0,09(din pacate unitatea de masura nu pot sa o precizez) FT4: 3,26ng/ml TRAb:2,46UI/l; Anti-TPO: 22,5 UI/ml; FSH: 9,11 UI/L; LH: 11,8 UI/L; VSH: 21-39mm.Tratamentul l-am efectueat cu Thyrozol 10mg si Propanolol.
Acum am primit recomandarea d-nei dr. endocrinolog (fara sa-mi fi pomenit inainte in decursul celor cinci luni de observatie si tratament) sa fac operatie pentru indepartarea gusei tiroidizate. Faptul m-a bulversat peste masura si mi-a creat o stare de panica permanenta daca resping ideea operatiei agravez oare boala, iar daca accept si in urma operarii se va dovedi ca imi este mai rau? (mentionez ca anterior acestei propuneri starea mea era buna doar cu o usoara jena in zona gatului si transpiratii abundente)De asemeni la ultima analiza hormonala (23iunie)FT4 8,82 pmol/l;iar TSH 2,37 microUI/ml .
Din ceea ce am citit pe acest sait am inteles ca ar fi de preferat descoperirea cauzei hipertiroidismului pentru a fi tratat, or in cazul meu doar banuiesc faptul ca ar fi ereditar. Mama (76 ani) prezinta o “umflatura” la baza gatului spre dreapta dar refuza ideea de a merge la un control. Eu am fost si oricum nu am inteles prea multe din ceea ce mi s-a spus.
Imi exprim speranta ca voi primi un raspuns la aceasta dilema. Precizez ca am si doi copii de 10 si respectiv 9 ani ar fi posibil sa le fi “transmis ” si lor ceva din problema mea, ereditar?
Va multumesc anticipat!!!!!!!

….

Imi cer scuze mai era ceva: in urma examenului RMN mi-a fost depistat un microadenom hipofizar cu diametrul maxim de 3,2mm la nivelul adenohipofizei stangi. Pentru aceasta afectiune nu mi s-au dat niciun fel de explicatii si mi s-a recomandat doar reexaminarea dupa un an…. cu precizarea ca a fost o descoperire intamplatoare fara nici o legatura cu gusa hipertiroidizata. OARE ASA SA FIE?
Multumesc din nou si sper sa nu va deranjez prea tare!

Raspuns:

– din ce ati descris dumneavoastra pare sa fie o gusa polinodulara destul de mare (dupa volumul lobilor) care produce hormoni in exces, determinand hipertiroidie; a fost initiat un tratament cu antitiroidian de sinteza (Thyrozol) si betablocant (propranolol) pentru normalizarea nivelurilor de hormoni tiroidieni si pentru reducerea simptomelor, aceasta fiind abordarea standard (deci corecta) in aceste cazuri; in acest moment exista mai multe posibilitati:

  1. continuati tratamentul cu Thyrozol si functia tiroidei este mentinuta in limite (TSH, freeT4 in valori normale); acest tratament este eficient doar atat timp cat este luat; in momentul in care-l intrerupeti hipertiroidia va reveni; in plus nu are niciun efect pe dimensiunile nodulilor (acestia nu vor scadea in dimensiuni sub tratament); problema ar fi ca Thyrozolul ar trebui luat pe termen nedefinit si, fiind un medicament de sinteza, are efecte adverse;
  2. va operati; se indeparteaza astfel definitiv nodulii tiroidieni, impreuna cu restul tesutului glandei; veti avea nevoie de tratament permanent cu hormoni pentru a-i inlocui pe cei produsi de tiroida; avantajul este ca acesti hormoni tiroidieni sunt identici cu cei umani, fiind din acest motiv mai bine tolerati decat un medicament de sinteza (Thyrozol), care este o substanta straina organismului;
  3. primiti tratament cu iod radioactiv; iodul radioactiv va distruge celulele tiroidiene care produc hormoni in exces; dezavanatjul este ca, fiind o gusa destul de mare, pot fi necesare doze multiple pana cand se obtine efectul dorit; tratamentul poate duce la micsorarea nodulilor, dar tiroida nu va reveni la dimensiuni normale; din aceste motive tratamentul cu iod radioactiv mi se pare o solutie de rezerva la dvs;
  4. nu mai faceti niciun tratament; de departe cea mai proasta decizie; hipertiroidia se va agrava cu risc de complicatii cardiace severe (fibrilatie atriala, insuficienta cardiaca) si osteoporoza; in plus tendinta nodulilor va fi, cel mai probabil, sa creasca;

– recomandarea intereventiei chirurgicale mi se pare, in esenta, corecta; este firesc sa aveti emotii dar, pe de alta parte, exista o problema de sanatate pe care trebuie sa o rezolvati (si care este, fara indoiala, rezolvabila); operatia prezinta niste riscuri, care sunt totusi minore in cazul in care este facuta de un chirurg cu experienta;

– gusa nodulara are o componenta genetica demonstrata si exista un risc mai mare de a face boala la cei care au rude de gradul I afectate;

– acel microadenom hipofizar este probabil o mica tumora benigna care nu sproduce nimic; aproximativ 10-15% din populatia generala are asa ceva; in general acesti mici formatiuni descoperite intamplator nu cresc si nici nu secreta hormoni; ar trebui, totusi, facute niste teste hormonale pentru a verifica faptul ca este nesecretant; oricum, nu are legatura cu ce se intampla in tiroida;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (10) Read More »

Răspunsuri la întrebări (9)

maria:

Buna ziua,
La 6 luni de la operatia de gusa nodulara,in urma analizei de Ca mi-au iesit urmatoarele valori:
Ca ionic seric = 4.14 mg%
Ca seric total = 9.1 mg/dl
Va intreb, ar mai trebui sa iau Ca suplimentar, ce cantitate/zi,cate zile pe luna si ce produs comercial imi recomandati pt. a se absorbi si fixa cat mai bine (supliment alimentar sau produs de sinteza)?
Va mltumesc pt. intelegere

Raspuns:

– valorile sunt normale, deci glandele paratiroide functioneaza normal si nu aveti nevoie de suplimentare ca tratament pentru hipocalcemie;

– administrarea de calciu si vitamina D scade insa riscul de osteoporoza, o boala care apare frecvent la femeile aflate la menopauza; aceasta afectiune duce la demineralizarea oaselor cu cresterea riscului de fractura; pentru preventia osteoporozei va recomand produsul Cal-D-Vita (din farmacii), 2 cp/zi, zilnic;

– in acelasi timp, repet, trebuie aplicat un tratament urologic pentru litiaza.

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (9) Read More »

Răspunsuri la întrebări (8)

maria:

Stimate d-le doctor,
cum pot sa-mi dau seama daca mi-au fost afectate glandele paratiroide in urma operatie de gusa nodulara? si cat de des se intampla acest lucru sau este de inteles ca se intampla la orice operatie de acest fel!- prin dozarea PTH-ului sau mai bine prin analiza Ca ionic si total din sange?
Eu ma simpt rau la 5 luni dupa operatie:am palpitatii,insomnii,o stare de agitatie,frisoane si o raceala permanenta in zona rinichilor
(s-a depistat ca am ceva pietricele),n-am avut asa ceva pana acum,am facut multe uroculturi si de fiecare data au iesit cu dep.de Oxalat de Ca.
Endoc. meu imi da de fiecare data sa iau Ca pt. palpitatii, fara sa ma indrume sa fac o analiza de Ca,iar urologul imi spune ca am litiaza,va rog sa-mi spuneti ce sa fac? cel mai mult ma deranjeaza ca nu pot sa-mi incalzesc acea zona, pe aceste calduri eu port burtiera groasa…mentionez ca am 48 de ani;1.68 inaltime;65kg si sunt la menopauza; Va multumesc anticipat pt. raspunsul dv. si pt. faptul ca ati ales sa ne ascultati.

Raspuns:

– lezarea glandelor paratiroide in cursul operatiilor pe tiroida nu este o complicatie frecventa; in mod normal se intampla la mai putin de 1% din cazuri; cand se intampla, diagnosticul este simplu, se masoara nivelele de calciu total si ionic din sange, care sunt scazute; aceasta scadere apare precoce, la 2-3 zile dupa operatie;

– simptomele pe care le descrieti nu sunt caracteristice pentru hipocalcemie; ele pot fi cauzate, mai degraba, de niveluri anormale ale hormonilor tiroidieni (se exclude daca TSH este normal), de tulburari vegetative asociate cu menopauza sau de un nivel ridicat de stres; senzatia de raceala pe zona rinichilor nu este, de obicei, o manifestare a litiazei;

– probabil ca endocrinologul care va trateaza a recomandat calciu si vitamina D mai mult pentru a mentine densitatea osoasa (care tinde sa scada odata cu instalarea menopauzei) si mai putin pentru palpitatii (asupra carora nu au efect decat daca sunt cauzate de deficitul de calciu din sange);

– aportul crescut de calciu creste ricul de a dezvolta litiaza sau de complicare a litiazei preexistente; totusi, la un suplimentare zilnica cu 1000-1200 mg de calciu si 600-800 UI de vitamina D, acest risc este neglijabil si, in acelasi timp, se asigura si o protectie impotriva osteoporozei; de aceea va recomand un preparat care sa se incadreze in aceste limite (Coral D are prea mult calciu si prea putina vitamina D); in acelasi timp, medicul urolog trebuie sa propuna un tratament pentru pietrele deja formate;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (8) Read More »

Răspunsuri la întrebări (7)

maria:

administrarea de calciu(Coral D)dupa operatia de noduli tiroidieni poate duce la aparitia litiazei renale?

Raspuns:

– daca in cursul operatiei nu au fost afectate glandele paratiroide (4 glande de dimensiuni reduse care se afla lipite de fata posterioara a tiroidei si care mentin nivelul calciului in valori normale prin intermediul unui hormon numit parathormon – PTH) si nivelul calciului total si ionic este normal la anlizele de sange, nu este necesara suplimentarea cu calciu; in acest caz, daca se administreaza calciu, riscul de litiaza este acelasi ca si inaintea operatiei de tiroida;

– daca postoperator au aparut niveluri scazute ale calciului in analize de sange trebuie administrate calciu si vitamina D pentru normalizarea acestora; nevoia de calciu si vitamina D poate fi limitata la 10-14 zile sau permanenta, in functie de cat de afectate au fost glandele paratiroide in cursul operatiei;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (7) Read More »

Răspunsuri la întrebări (6)

Cristina G.:

Stimate domn,

doresc sa va adresez o intrebare, poate imi puteti da un sfat.
Am de un an si jumatate o subfunctiune (nu stiu daca acesta e termenul corect in romaneste) a tiroidei. cind am inceput medicatia, aveam TSH 4,5 si am primit 50 mg L-Thyroxin pe zi. apoi mi s-a schimbat valorea intr-un an doar pana la 2,6. am primit 75 mg si s-a schimbat la 2,06. in acest timp am ramas insarcinata si intr-un interval de 10 zile mi s-a schimbat iar vaolarea la 3,9. atunci am primit 100mg/zi si am avut TSH 1,3. dupa alte 2 saptamani am avut TSH 0,9 si am avut primul control la ecograf si mi s-a spus ca sarcina e subdezvoltata (eram in saptamana 13), arata cam de 7-8 saptamini si nu ii bate inima. a doua zi a trebuit sa fac un avort in spital. lasind la o parte situatia mea psihica, imi fac griji pt tiroida: endokrinologul meu vrea sa renunt cu totul la L-Thyroxin si a spus sa nu mai iau decit 50 mg /zi si apoi deloc. eu nu ma simt foarte bine cu decizia aceasta.. aveti cumva un sfat? caderea aceea de la 2,06 la 3,9 TSH a avut vreo legatura cu incetarea actitivatii cardiace a fetusului? Am uitzat sa va spun ca am 33 de ani. Va multumesc anticipat, Cristina G.

Raspuns:

– nu ati precizat valorile normale ale TSH, deci nu-mi pot da seama exact de nivelul disfunctiei tiroidiene; de asemenea nu ati precizat valorile hormonilor tiroidieni, T3 si T4, pentru a face diferenta intre hipotiroidismul clinic (freeT4 scazut) si cel subclinic (freeT3, freeT4 in valori normale), desi, dupa nivelul TSH, cred ca este un hipotiroidism subclinic;

– in esenta, atitudinea endocrinologului legata de sarcina mi se pare corecta; a incercat sa mentina nivelul TSH in valori normale (crescand doza de tiroxina), asa cum se recomanda, pentru a nu pune in pericol dezvoltarea sistemului nervos la copil; acea crestere de la 2.06 la 3.9 a fost cauzata de cresterea necesarului de hormoni tiroidieni care a este normala in sarcina si, desi nu stiu valorile normale ale laboratorului, cred ca TSH a ramas in limite normale; odata cu oprirea sarcinii in evolutie necesarul de hormoni tiroidieni a revenit la nivelul de dinainte si, ca expresie, TSH s-a supresat usor (0.9 mcUI/ml); dupa parerea mea, aceste oscilatii ale valorilor TSH pe parcursul sarcinii oglindesc mai degraba evolutia acesteia, nu sunt cauza pentru ce s-a intamplat;

– nu stiu care a fost diagnosticul initial si nu mi-ati spus daca aveti si un nivel al ATPO masurat; daca valoarea ATPO este crescuta, va incadrati la tiroidita cronica si ar trebui sa primiti tratament continuu, cu obiectivul de a tine valoarea TSH in limite normale, iar pe parcursul unei sarcini cel mai bine este ca TSH sa fie in 1/2 inferioara a intervalului de valori normale; daca ATPO este normal trebuie cautata alta explicatie; mai multe nu va pot spune deoarece datele pe care mi le-ati prezentat sunt insuficiente; cititi aici si, eventual, reventi cu mai multe informatii;

Precizare: intre valoarea din sange a hormonilor tiroidieni si nivelul TSH este o relatie inversa, vezi Cum este reglata functia tiroidei?;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (6) Read More »

Răspunsuri la întrebări (5)

denisa:

buna ziua,
Am 29 de ani si de 1 an de zile incerc sa raman insarcinata,asadar am facut analizele pe care mi le-a recomandat doctorul ginecolog.Va rog sa ma ajutati cu o interpretare a lor,deoarece TSH-ul este mare.Ce sanse de a ramane insarcinata am, in cazul in care tiroida mea nu functioneaza normal?
Va multumesc!!
TSH 7,236µU/ml…….val normale(0,49-4,67)

FT3 3,01pg/ml…….val normale(1,45-3,48)
FT4 0,83ng/dL…….val normale(0,71-1,85)

Raspuns:

– conform analizelor pe care mi le-ati prezentat sunteti intr-un hipotiroidism subclinic; asta inseamna ca tiroida produce cantitati normale de hormoni doar cu pretul unei stimulari crescute din partea hipofizei, prin intermediul TSH; faptul ca tiroida are nevoie de stimulare suplimentara pentru a-si face treaba arata de multe ori o afectiune a glandei, care se afla intr-un stadiu incipient;

– nu cred ca acest nivel (minim) de disfunctie tiroidiana va influenteaza negativ fertilitatea, dar poate influenta negativ fatul, in cazul in care ramaneti insarcinata; este foarte important ca TSH sa fie normalizat inainte sa ramaneti insarcinata si sa fie mentinut normal pe tot parcursul sarcinii (nu doar nivelul de hormoni tiroidieni, T3 si T4), altfel existand riscul afectarii dezvoltarii intelectuale la copil;

– iata, in opinia mea, ce ar trebui facut:

  1. trebuie repetate analizele de mai sus (TSH, freeT4, freeT3) plus un nivel al ATPO (anticorpi anti-peroxidaza tiroidiana); de preferat la un laborator mare si cu referinte bune, pentru ca am vazut multe rezultate gresite pe analize hormonale venite din laboratoare de cartier;
  2. daca testele de functie tiroidiana raman la fel si nivelul ATPO este crescut diagnosticul va fi de tiroidita Hashimoto in faza de hipotiroidism subclinic (aceasta varianta este cea mai probabila); in acest caz trebuie inceput tratament cu hormoni tiroidieni pentru normalizarea TSH, tratament care va fi cotinuat si pe perioada sarcinii, probabil in doza crescuta; se va monitoriza TSH periodic pe parcursul sarcinii;
  3. daca valorile TSH, freeT3 si freeT4 ies toate normale si ATPO in limite, diagnosticul este eroare de laborator si nu trebuie sa va mai faceti griji;
  4. daca testele de functie raman la fel (TSH usor crescut, freeT3 si freeT4 normale) si ATPO este normal, ramane acelasi obiectiv de a normaliza TSH si de a-l mentine normal pe parcursul sarcinii, diagnosticul exact al afectiunii tiroidiene urmand a fi stabilit prin alte investigatii (de ex. ecografie);
  5. daca in afara de valoarea crescuta a TSH apare si o scadere a nivelului hormonilor (freeT4 in special) inseamna ca se instaleaza hipotiroidismul clinic si trebie tratat ca la punctul 2, cu acelasi obiectiv de a normaliza TSH;
  6. alte combinatii de rezultate pentru aceste investigatii sunt improbabile;
  7. in orice caz (cu posibila exceptie a punctului 3), cu aceste investigatii repetate va recomand ferm sa faceti un consult endocrinologic, mai ales daca va fi necesara monitorizarea functiei tiroidei pe parcursul unei sarcini; informatiile de mai sus incearca sa va lamureasca pe dumneavoastra ce se intampla, nu inlocuiesc consultul;

Dr. Claudiu Ţupea

    Răspunsuri la întrebări (5) Read More »

    Răspunsuri la întrebări (4)

    Ana Maria:

    Cancerul tiroidian folicular , operat iradiat cu iod radioactiv recidiveaza? In ce Conditii cum putem evita recidiva?
    Multumesc,

    Raspuns:

    cancerul tiroidian folicular si cancerul tiroidian papilar sunt tumori tiroidiene diferentiate; asta inseamna ca celulele maligne care se dezvolta in aceste tumori pastreaza multe din caracteristicile celulelor tiroidiene normale; tocmai datorita acestui fapt aceste tumori au o evolutie mai lenta, sunt mai putin agresive si pacientii, in general, au sanse mari de vindecare completa;

    – pentru ca celulele canceroase (doar cele care apar in tipurile papilar si folicular de cancer tiroidian) pastreaza capacitatea celulelor tiroidiene normale de a capta iodul, se foloseste pentru diagnosticare si tratament iodul radioactiv (I131); dupa ce este administrat se concentreaza la nivelul celulelor tiroidiene (normale sau maligne) si le distruge, fara sa afecteze semnificativ tesuturile invecinate; de asemenea se poate face o scanare asemanatoare cu cea pentru scintigrafie tiroidiana (dar care sa includa tot corpul) si care sa arate daca sunt zone in care iodul se concentreaza si care pot fi zone de recidiva (vezi aici un exemplu de captare anormala a nivelul plamanilor);

    tiroglobulina este o proteina (un compus organic) care este produsa in organismul uman doar de catre celulele tiroidiene; interventia chirurgicala si tratamentul cu iod radioactiv au rolul de a elimina (aproape) tot tesutul tiroidian din organism (malignizat sau normal); in aceste conditii nivelul tiroglobulinei ar trebui sa fie foate mic sau chiar nedetectabil in sange; daca acest nivel depaseste o anumita limita inseamna ca undeva in organism mai exista celule tiroidiene, ceea ce poate arata ca boala nu a fost eliminata complet sau ca a reaparut; masurarea tiroglobulinei la pacientii operati si tratati cu iod radioactiv este o metoda foarte eficienta de a urmari daca boala recidiveaza;

    – raspunsul la intrebarea dumneavoastra este: da, cancerul tiroidian folicular poate recidiva dar acest lucru se intampla, de obicei, la minoritate dintre pacienti (10-15%); daca intrebarea se referea la un caz concret datele sunt, din pacate, insuficiente pentru a va putea raspunde mai exact in privinta riscului ca boala sa reapara; riscul de recidiva este influentat de urmatorii factori: varsta pacientui (sub 45 de ani riscul este mai mic), dimensiunea tumorii initiale (sub 2cm riscul este cel mai mic, intre 2 si 4cm este intermediar, iar peste 4cm in diametru riscul este crescut), aspectul la examenul anatomo-patologic (nivelul invaziei celulelor maligne in tesuturile din jur) si prezenta sau absenta diseminarilor la distanta (daca sunt prezente asociaza risc mai mare de recurenta);

    – pentru a scadea riscul de reaparitie a bolii si pentru monitorizare trebuie respecate indicatiile medicului endocrinolog. Acestea ar trebui sa fie:

    1. tratament cu levotroxina (Euthyrox) pentru a mentine nivelul TSH supresat (sub o.1 µUI/ml); TSH stimuleaza cresterea celulelor tiroidiene (normale sau maligne) si, daca este crescut, poate determina aparitia unei recurente;
    2. control periodic cu ecografie cervicala la fiecare 3-6 luni in primi 2 ani;
    3. masurarea tiroglobulinei (pentru motivele expuse mai sus) atat in timpul tratamentului cu levotiroxina cat si la intreruperea lui;
    4. efectuarea anuala (in primii doi ani) a unei scanari whole-body (a intregului corp) cu iod radioactiv pentru a vedea daca exista tesut tiroidian care sa concentreze iodul (vezi mai sus);
    5. in functie de rezulatatele la aceste investigatii endocrinologul decide daca sunt necesare si alte investigatii sau interventii terapeutice;

    In principiu, un carcinom folicular operat si tratat cu iod radioactiv are mari sanse sa se rezolve complet, dar acest lucru depinde factorii de risc pe care i-am enumerat mai sus si de disponibilitatea pacientului de a urma recomandarile medicale si de a face controale regulate.

    Edit: acum am vazut ca ati mentionat si varsta (21 de ani) undeva; in aceste conditii riscul de recidiva este mai mic, raman ceilalti factori de risc enumerati despre care nu am informatii, dar, asa cum am mai precizat, acest tip de tumora se trateaza complet in marea majoritate a cazurilor. Va doresc mult sanatate!

    Dr. Claudiu Ţupea

    Răspunsuri la întrebări (4) Read More »

    Cancerul tiroidian: tratament, urmarire, prognostic

    I. Tratament

    A. Tratamentul chirurgical:

    1. este indicat în marea majoritate a cazurilor de cancer tiroidian; cercetări incepute în Japonia în anii 90 au arătat că microcarcinomul papilar (adică un focar mai mic de 1 cm), fără extindere la ganglionii gâtului, poate fi supravegheat fără operație, riscul de evoluție fiind foarte redus pe perioade de zeci de ani de urmărire;
    2. tipul de operație încă recomandat în majoritatea cazurilor este tiroidectomia totală, care constă în scoaterea completă a tiroidei; însă, în ultimii 10-15 ani observăm un trend către intervențiile chirugicale mai puțin extinse pentru cancerele tiroidiene diferențiate (papilar și folicular); astfel, ghidul din 2015 al Asociației Americane a Tiroidei indică pentru tumorile mai mici de 4 centimetri, care nu s-au extins în afara glandei și nu au metastazat în ganglionii gâtului sau la distanță, posibilitatea lobectomiei, adică îndepărtarea chirurgicală doar a lobului care conține nodulul malign;
    3. în functie de tipul și extinderea tumorii, se scot și ganglionii limfatici de la nivelul gâtului, în încercarea de a elimina toate celulele canceroase;
    4. de asemenea, se poate reinterveni chirurgical pentru recidivele loco-regionale (în loja tiroidiană și la nivel ganglionar);
    5. ecografia tiroidiană efectuată înaintea operației are un rol esențial în determinarea localizării și dimensiunilor tumorii, precum și în evaluarea ganglionilor limfatici cervicali;
    6. riscurile cele mai importante ale intervențiilor chirgicale asupra tiroidei sunt lezarea glandelor paratiroide, cu hipocalcemie, și afectarea nervilor laringelui, cu răgușeala, care poate fi cronică;

    B. Tratamentul cu iod radioactiv:

    Principiul care stă la baza folosirii iodului radioactiv în tratamentul cancerului tiroidian este următorul: celulele maligne care apar în cancerul tiroidian papilar și în cancerul tiroidian folicular păstreaza capacitatea celulelor tiroidiene normale de a extrage iodul din sânge și de a-l concentra intracelular.

    După ce administrăm iod radioactiv, acesta este captat de celulele tiroidiene (normale sau maligne) care au mai rămas după operație, ducând la distrugerea lor, fără afectarea semnificativă a altor țesuturi. De aceea, spre deosebire de cele mai multe tratamente folosite în oncologie, acesta este bine tolerat, iar efectele adverse sunt de obicei ușoare și tranzitorii.

    Deoarece intrarea iodului în celulele tiroidiene este stimulată de TSH, este necesar ca, înainte de a administra iodul radioactiv, valoarea TSH să fie crescută (peste 25-30 mcUI/ml) pentru a asigura eficiența tratamentului. Acest nivel al TSH se obține oprind tratamentul de substituție cu levotiroxină (Euthyrox/Accu-Thyrox/Novothyral) pentru 3-6 săptămâni.

    De multe ori, această perioada de câteva săptămâni este greu de suportat de pacient din cauza simptomelor determinate de lipsa hormonilor tiroidieni. În aceste cazuri, se poate administra TSH sub forma unui medicament (Thyrogen) care va stimula intrarea iodului radioactiv în celule, fără a mai fi nevoie de oprirea tratamentului de substituție.

    Dacă în cursul urmăririi ulterioare a pacientului se descoperă o recidiva a cancerului, tratamentul cu iod radioactiv se poate repeta, având eficiență de multe ori chiar și în cazul metastazelor.

    Precizări importante:

    1. doar formele de cancer tiroidian diferențiat (papilar și folicular) răspund la acest tratament; alte tipuri de cancer tiroidian (medular, anaplastic, limfom, etc) nu captează iodul și nu beneficiază de administrarea iodului radioactiv;
    2. nu toate cazurile de cancer tiroidian diferențiat necesită tratament cu iod radioactiv; dacă tumora a fost mică și nu exista suspiciunea extinderii la tesuturile din jur sau la distanță, riscul de recidivă a cancerului dupa operație este foarte mic și nu justifică folosirea iodului radioactiv;

    C. Tratamentul cu hormoni tiroidieni:

    Dacă tiroida a fost complet îndepartată chirurgical (tiroidectomie totală), pacientul necesită administrarea de hormoni tiroidieni pentru a nu apărea manifestarile de hipotiroidie. Acest lucru este valabil la orice pacient căruia i se scoate tiroida, indiferent de cauză.

    La pacienții cu cancer tiroidian operat (papilar sau folicular), tratamentul cu hormoni tiroidieni mai are un rol important: menținerea TSH la un nivel sub limita inferioară a normalului pentru a scădea riscul de recidivă. Această regulă nu se aplică focarelor mici, intratiroidiene, care nu au necesitat tratament cu iod radioactiv, precum și celor cu răspuns excelent la tratamentul cu iod radioactiv.

    Principiul tratamentului supresiv e următorul: este cunoscut că TSH-ul stimulează celulele tiroidiene (normale sau canceroase) să se dividă; de aceea, în multe situații, este recomandat ca valoarea acestuia să fie subnormală, pentru a nu stimula creșterea unor eventuale celule maligne rămase în organism. Această valoare țintă se obține administrând hormon tiroidian (de obicei Euthyrox) în doza ceva mai mare decât în hipotiroidismul de alte cauze. Controale periodice sunt necesare până se găsește doza potrivită, care variază destul de mult de la un pacient la altul. 

    D. Iradierea convenționala și tratamentele cu citostatice:

    O lungă perioadă de timp, tratamentele oncologice clasice, precum chimioterapia și radioterapia (externă) au avut un rol redus în tratamentul cancerului tiroidian.

    Dezvoltarea unei clase relativ noi de medicamente, numite inhibitori de tirozin-kinază, a adus speranță în cazul cancerelor tiroidiene evolutive, care nu mai răspund la tratamentul cu iod radioactiv. Spre deosebire de iodul radioactiv, aceste medicamente au mai multe posibile efecte adverse, unele importante. De aceea, necesitatea inițierii acestor tratamente trebuie să fie bine fundamentată, iar monitorizarea să fie făcută de o echipă endocrinolog-oncolog cu experiență.

    În cazul limfomului tiroidian, radioterapia externă este de multe ori eficientă, de regula în combinație cu regimurile de chimioterapie recomandate și în alte forme de limfom. Tratamentul acestui tip foarte rar de cancer se coordonează și se monitorizează de medicul hematolog.

    E. Ordinea tratamentelor în cancerul tiroidian diferențiat:

    1. tratamentul chirurgical este primul folosit în marea majoritate a cazurilor;
    2. după operație, dacă este necesar, se administrează o doză de iod radioactiv pentru a elimina celulele rămase; tratamentul poate fi repetat în funcție de rezultatul evaluărilor periodice;
    3. cu excepția perioadelor premergatoare tratamentului cu iod radioactiv, se va administra tratament permanent cu hormoni tiroidieni pentru a menține TSH la un nivel adecvat grupului de risc (cu atât mai supresat cu cât riscul de recidivă sau persistență a bolii e mai mare);

    II. Urmărire

    A. Clinic:

    1. examenul fizic periodic cu palparea regiunii cervicale anterioare precum și a zonelor ganglionare poate detecta o recidivă locală;
    2. anamneza (discuția cu pacientul) poate evidenția elemente de suspiciune privind o eventuală reapariție a bolii sau prezența unor efecte adverse sau complicații asociate tratamentelor;

    B. Ecografia:

    1. este metoda imagistică cea mai utilizată în urmărirea pacienților cu cancer tiroidian;
    2. vizualizează cu mare acuratețe atât loja tiroidiană (zona pe care a ocupat-o tiroida), cât și ganglionii limfatici regionali, putând descoperi o recidivă înainte de a fi detectată clinic;
    3. este indicată inițial la 3 luni dupa operatie, ulterior la 6-12 luni, în funcție de evoluție;

    C. Scintigrafia cu iod radioactiv a întregului corp:

    1. se face prin administrarea de iod radioactiv: fie după o doză terapeutică (mare), fie după o doză mică (care are doar rol de diagnostic); iodul este captat de țesutul tiroidian (malign sau normal) și de la nivelul acestuia transmite o radiație care poate fi detectată; în acest mod se pot detecta recidivele locale, ganglionare sau metastazele;
    2. se obține inițial posterapeutic, după prima doză de tratament; poate fi repetata ulterior, în funcție de evoluție;

    D. Computer Tomograf (CT), Imagistică prin Rezonanță Magnetică (RMN), Tomografie cu Emisie de Pozitroni (PET-CT):

    În majoritatea cazurilor, ecografia gâtului este suficientă pentru monitorizarea imagistică a pacienților tratați pentru o formă de cancer tiroidian. Recurgem la CT și IRM (RMN) în special pentru identificarea și monitorizarea metastazelor la distanță (plămân, ficat, os, cerebral).

    PET/CT-ul este o investigație mixtă, radiologică și de medicină nucleară, care identifică țesuturile cu metabolism ridicat (tumorile maligne au de multe ori un astfel de comportament). Este utilă mai ales în formele de carcinom papilar și folicular care nu mai captează iodul radioactiv, ajutănd la localizarea recidivelor și metastazelor.

    E. Măsurarea nivelului tiroglobulinei:

    Tiroglobulina este o proteină produsă în organismul uman doar de către celulele tiroidiene – normale sau modificate malign (ca cele din carcinomul papilar și folicular). De aceea, dacă se elimina (aproape) toate celulele tiroidiene din organism, nivelul acesteia va fi nedetectabil sau extrem de scăzut.

    În tratamentul cancerului tiroidian diferențiat (papilar și folicular) se face această ablație (eliminare) a celulelor tiroidiene prin intervenția chirurgicala și apoi prin administrarea de iod radioactiv. Măsurând apoi tiroglobulina se verifică dacă mai există celule tiroidiene la nivelul organismului. Dacă nivelul tiroglobulinei este ridicat, indică prezența acestor celule care o secretă și, la pacienții cu cancer, poate arăta o recidivă locală sau o metastază.

    Măsurarea nivelului de tiroglobulină la pacienții cu carcinom tiroidian operat și tratat cu iod radioactiv este una din cele mai sensibile metode de a detecta precoce o recidivă (sau o metastază). O problemă cu această metodă este că nu se poate folosi la pacienții cu un nivel ridicat al anticorpilor anti-tiroglobulină, deoarece influențează și modifică măsurarea tiroglobulinei.

    F. Măsurarea nivelului calcitoninei:

    Este utilizată pentru monitorizarea pacienților operați de cancer tiroidian medular. Valori repetat crescute ale calcitoninei la acești pacienți arată de multe ori o recidivă locală sau o metastază la distanță. Un alt marker util în carcinomul medular este CEA (antigenul carcinoembrionar). Acesta, spre deosebire de calcitonină, poate fi crescut și în alte cancere, iar relevanța sa în carcinomul medular este similară cu a calcitoninei (valoare mai mare – încărcare tumorală mai mare).

    III. Prognostic

    A. Majoritatea cazurilor de cancer tiroidian diferențiat (papilar și folicular) beneficiază de tratament eficient și sunt vindecabile. Totuși, vârsta avansată, dimensiunea inițială crescută a tumorii, extensia bolii la nivel ganglionar sau prezența metastazelor sunt factori de gravitate care pot afecta supraviețuirea.

    B. Cancerul tiroidian medular este de obicei ceva mai agresiv decat formele de carcinom diferențiat. Este esențial ca interevenția chirurgicală să fie făcută într-o fază cât mai precoce, înainte ca tumora să disemineze. Așa cum am precizat, acest tip de cancer NU beneficiază de tratamentul cu iod radioactiv. Tratamentele moderne, cu inhibitori de tirozin-kinaza, sunt recomandate într-un subtip de carcinom medular (cu mutația genei RET), iar obiectivul este controlul bolii, nu vindecarea.

    C. Cancerul tiroidian anaplastic este o tumora extrem de agresivă, care duce la deces în majoritatea cazurilor în mai puțin de un an. Nu există tratament eficient disponibil în prezent împotriva acestei forme, dar cercetările din ultimii ani aduc speranță pentru viitor.

    D. Limfomul tiroidian răspunde de multe ori, cel puțin inițial, la iradierea convențională și chimioterapia specifică.

    Dr. Cristian-Claudiu Ţupea – Click aici pentru consultaţii

    Citiţi şi:

    – Cancerul tiroidian: frecventa, clasificare, factori de risc;

    – Cancerul tiroidian: manifestari, diagnostic;

    Cancerul tiroidian: tratament, urmarire, prognostic Read More »

    Cresc nodulii tiroidieni benigni?

    Știm deja că nodulii tiroidieni sunt FOARTE frecvent întâlniți. Unul dintre exemplele mele preferate, când discut cu un pacient recent diagnosticat și care e îngrijorat de ce ar putea însemna asta, este următorul: dacă luăm la întamplare 10 oameni cu vârsta de cel puțin 45 de ani, care nu se știu cu nimic la tiroidă, și le facem o ecografie atentă, la cel puțin 3-4 dintre ei vom descoperi noduli.

    Marea majoritate a acestor noduli sunt benigni, de dimensiuni mici și vor rămâne staționari pe termen lung. Este treaba medicului endocrinolog și a ecografistului (de preferat aceeași persoană) să-i identifice rapid pe cei cu risc crescut pentru o natură malignă. Despre acești noduli problematici am mai vorbit în numeroase articole și postări. Acum discutăm doar despre nodulii benigni.

    Având în vedere numarul foarte mare al acestora în populație, este clar ca o parte din ei vor crește, în ciuda estimării inițiale. Dacă nu s-ar întâmpla asta, nu am mai vedea toate cazurile de noduli tiroidieni (benigni) de dimensiuni mai și foarte mari.

    Întrebarea este: am putea prezice comportamentul unui nodul tiroidian benign, astfel încât cei cu risc mai mare de creștere să primească monitorizarea adecvată și, după caz, tratamentul potrivit la timp?

    Un articol din CLINICAL THYROIDOLOGY încearcă să răspundă la această întrebare. Autorii au monitorizat 389 de pacienți cu noduli de tiroidă solizi, cu diametrul maxim de cel puțin 10 mm, confirmați prin puncție ca fiind benigni. Durata medie de urmărire a fost de aproape 8 ani, deci vorbim despre un interval semnificativ.

    Rezultatele acestui studiu sunt sumarizate în graficul următor:

    Vedem că majoritatea (52%) nodulilor au rămas stabili, cu o creștere nesemnificativă, de sub 0.2 milimetri/an. Cu toate astea, aproape jumătate vor crește, 17% dintre ei cu o viteză considerată semnificativă.

    Riscul de creștere a fost mai mare la pacienții cu vârsta mai mică de 50 de ani și NU s-a corelat cu valorile TSH și FT4. În cursul monitorizării, o proporție importantă (40%) au dezvoltat NOI noduli tiroidieni.

    Concluziile autorilor sunt:

    1. Majoritatea pacienților (aproximativ 80%) vor prezenta, așa cum era de așteptat, o creștere lentă, la limita semnificației;
    2. Cu toate astea, o proporție importantă (aproximativ 20%) va demonstra un tipar de creștere mai accelerată;
    3. Un interval de monitorizare de 3 ani este de obicei suficient pentru a putea încadra un nodul tiroidian benign într-una din categoriile de mai sus.

    Aceste noi informații consolidează o idee care devine centrală in medicină: fiecare pacient ar trebui să primească monitorizare și tratament personalizat, cât mai adaptate situației lui particulare. Încadrarea în categorii clare de risc face parte fără îndoială din acest proces.

    Link articol: https://doi.org/10.1089/ct.2023;35.99-101

    Dr. Cristian-Claudiu Ţupea 

    Consultații și ecografii: MEDICOVER (programări la 021 98 96) și SANADOR (programări la 021 96 99).

    Cresc nodulii tiroidieni benigni? Read More »

    Tiroida și PET/CT-ul

    Ce este PET/CT?

    O investigație medicală de înaltă performanță, care combină tomografia cu emisie de pozitroni (Positron Emission Tomography – PET) cu tomografia computerizată (Computed Tomography – CT).

    Prima (PET) este o evaluare de medicină nucleară care localizează zonele cu metabolism mai crescut utilizând fluorodeoxiglucoză (FDG), o moleculă de glucoză modificată atașată de un izotop radioactiv al fluorului (un element chimic). Glucoza va fi preluată de țesuturile cu consum energetic mai ridicat, iar izotopul de fluor va  emite pozitroni, aceste particule care interacționează cu țesuturile și sunt apoi detectate de aparat.

    A doua (CT) este o metodă radiologică uzuală, foarte frecvent utilizată, care ofera o imagine anatomică a organelor și țesuturilor cu ajutorul razelor X.

    Prin suprapunerea celor două imagini obținem o evaluare PET/CT, care combină capacitatea PET de a detecta zonele hipermetabolice cu abilitatea CT de a preciza localizarea precisă și raporturile anatomice ale ariei respective.

    Când e indicat PET/CT-ul?

    Deoarece multe cancere au un metabolism celular mai intens decât țesuturile normale, PET/CT-ul s-a dovedit foarte util în oncologie, putând identifica tumorile, recidivele și metastazele, de multe ori înainte să se manifeste în vreun fel sau să fie vizibile prin metodele uzuale (ecografie, radiografie, CT, RMN).

    Care e rolul PET/CT în cancerul tiroidian?

    Cancere tiroidiene cel mai frecvent întâlnite (papilar și folicular) sunt tumori cu agresivitate redusă, lent evolutive. Asta inseamnă un metabolism care nu e foarte intens, ceea ce le face mai greu detectabile prin PET/CT. În cazul acestora, scintigrafia cu iod radioactiv este metoda mai bună. Totuși, dacă un cancer tiroidian papilar sau folicular nu mai captează iodul radioactiv, dar tiroglobulina se menține crescută (arătând persistența sau recidiva) și nu avem localizarea prin altă metodă, PET/CT-ul devine indicat.

    Carcinomul medular tiroidian tinde, de asemenea, să fie lent evolutiv și nu este optim evaluat prin PET/CT (cu FDG).

    Cancerele agresive, precum cel nediferențiat (anaplastic) sau limfomul tiroidian, sunt foarte vizibile la PET/CT. Cu toate astea, aceste tumori mari și rapid evolutive sunt bine descrise și prin metodele uzuale (CT și RMN), care sunt mai ieftine și mai accesibile.

    Ce poate arăta la nivel tiroidian PET/CT-ul efectuat pentru un cancer al altui organ?

    În esență, putem avea patru variante:

    1. o tiroidă normală va avea o captare redusă sau absentă glucozei marcate cu fluor radioactiv;
    2. în tiroidita autoimună, boala Basedow-Graves și alte forme de tirodită (adică inflamație) va exista o captare difuz crescută;
    3. mai multe focare captante se pot vedea în cazul unei guși multinodulare; în acest caz, o evaluare ecografică atentă ar trebui să identifice eventualii noduli cu elemente de suspiciune, aceștia urmând să fie apoi puncționați;
    4. prezența unui singur focar captant la nivel tiroidian este cea mai îngrijorătoare, un asemenea nodul având o probabilitate de 35-50% de malignitate, puncția fiind obligatorie în această situație;

    Orice rezultat dintre cele de mai sus, cu excepția punctului 1, ar trebui să ducă pacientul la consult endocrinologic și ecografie, mai ales dacă nu există un istoric de boală tiroidiană.

    Toate cele bune,

    Dr. Cristian-Claudiu Ţupea 

    Consultații și ecografii: MEDICOVER (programări la 021 98 96) și SANADOR (programări la 021 96 99).

    Tiroida și PET/CT-ul Read More »

    Răspunsuri la întrebări (3)

    Bodescu Laura:

    Buna ziua!
    Va scriu din nou deoarece mai am o nelamurire. Saptamana trecuta am fost si la ginecolog si am descoperit ca am un chist hemoragic de corp luteal pe ovarul drept. Ca si tratament mi s-a recomandat sa iau anticonceptionale Yasmin. Voiam sa va intreb daca nu cumva influenteaza in vreun fel afectiunea tiroidiana si daca nu ar fi mai bine sa astept si sa incep sa le iau dupa operatie.
    Si inca ceva: carui fapt se poate datora cresterea inexplicabila (pentru mine)in greutate cu 15 kg?
    Dupa operatie, exista o crema sau unguent tratament pentru cicatrice?
    Multumesc din nou!

    Raspuns:

    – anticonceptionalele nu vor influenta in niciun fel nodulul tiroidian pe care-l aveti; puteti incepe tratamentul cu Yasmin inaintea operatiei; scopul acestui tratament este sa puna ovarele in repaus, acest lucru urmand sa duca la resorbtia chistului;

    – cicatricea (dimensiunea) depinde de priceperea chirurgului si de caracteristicile propriului organism; exista tratamente care pot duce la grabirea vindecarii, dar acestea nu influenteaza, de obicei, modul in care va arata cicatricea; cei de la chirurgie va pot da mai multe detalii;

    – conform analizelor pe care le-ati prezentat functia tiroidei este normala; simpla prezenta a nodulului nu va influenteaza greutatea; nu va pot spune care este cauza acestui exces ponderal dar, in mod sigur, nu are legatura cu tiroida;

    Dr. Claudiu Ţupea

    Răspunsuri la întrebări (3) Read More »

    Răspunsuri la întrebări (2)

    Bodescu Laura:

    Buna ziua!
    Numele meu este Bodescu Laura si am cateva nelamuriri in legatura cu afectiunea pe care o am. In urma cu aproximativ 1 an de zile, am descoperit o umflatura la nivelul tiroidei. Primul consult efectuat la medicul endocrinolog a constat in recoltarea de sange pentru analize, examen ecografic la tiroida si punctia biopsie. Acest consult l-am efectuat pe data de 16 februarie 2009.
    Diagnostic: Gusa nodulara LTS
    Examene paraclinice: LTS = 2,6/3,1/1,6 cm, ocupat de un nodul cu halon transemic de 2 x 1,4 x 2,2 cm, vascularizat periferic.
    TSH= 2,4 uUi/ml (valori normale 0,4-6)
    FT4= 1,4 ug/dl (valori normale 0,8-2)
    AAT-TPO= 5,7 UI/ml (nu sunt trecute valorile noemale)
    FNAB – frotiuri de tip benign
    Recomandari:- nu necesita tratament pentru tiroida
    – reevaluare genotica (cred)(3-6 luni)
    Drept urmare, nu am urmat niciun tratament timp de 3 luni, dupa care am mers din nou la control.
    La examenul ecografic, nodulul nu s-a marit in mod semnificativ, dupa spusele d-nei doctor. In schimb, s-a observat o vascularizatie mai importanta a nodulului, nu doar perfiferic, ci si in interiorul acestuia. Acest lucru a determinat-o pe d-na doctor sa creada ca nodulul tinde sa devina un adenom toxic si a considerat ca urmatorul pas ar fi operatia, pentru eliminarea lui. Astazi am primit si rezultatele analizelor la sange, insa neasteptat, acestea sunt toate in limite normale.
    D-na doctor a ramas insa la ideea ca operatia trebuie efectuata, desi eu nu imi dau seama care este diferenta dintre evolutia nodulului de acum 3 luni si cea de astazi. Poate doar modificarea vascularizatiei acestuia…
    AS dori, daca se poate, un raspunds al dumneavoastra si eventuale pareri si sfaturi.
    Va multumesc anticipat!
    O zi cat mai frumoasa!


    Am uitat sa pecizez ca am 23 de ani, nu cunosc despre afectiuni tiroidiene ale rudelor de gradul 1, si singura afectiune a fost apendicectomia, realizata la varsta de 12 ani. In descursul ultimului an am luat 15 kg in greutate; la 1.68m am ~67kg.

    Din datele pe care mi le-ati prezentat se desprind urmatoarele concluzii:

    – aveti un nodul pe lobul stang tiroidian, de dimensiuni destul de mari (peste 2 cm in cel mai mare diametru), care a fost punctionat si s-a dovedit benign;

    – prezenta acestui nodul nu se asociaza cu disfunctie tiroidiana (hipertiroidie sau hipotiroidie) si nici nu este aparut in context de tiroidita autoimuna (ATPO sunt in valoare normala, chiar daca nu sunt precizate limitele laboratorului);

    – medicul endocrinolog care v-a consultat a considerat ca intensificarea vascularizatiei in interiorul nodulului este un semn de transformare intr-un adenom toxic (un nodul tiroidian care produce hormoni in exces);

    Iata recomandarile mele:

    cel mai bine ar fi, daca este posibil, sa faceti o scintigrafie tiroidiana cu iod; aceasta va arata cu certitudine daca nodulul capteaza iodul (este „cald”) sau nu (este „rece”);

    – daca nodulul capteaza iodul se poate considera ca intr-adevar este un adenom toxic; in aceste conditii se poate administra tratament cu iod radioactiv, care va fi concentrat selectiv in nodul (nu si in restul glandei) si-l va distruge, inlocuind astfel operatia;

    – daca nodulul nu capteaza iodul, datorita rezultatului la punctia cu ac fin (benign), poate fi urmarit periodic ecografic; daca va creste se poate repeta punctia biopsie sau se opereaza; in aceasta situatie tratamentul cu iod radioactiv nu este eficient tocmai datorita faptului ca iodul nu este captat in nodul; singura solutie definitiva fiind operatia;

    – in situatia in care nu se poate face scintigrafia nu se poate afirma ca nodulul este un adenom toxic decat atunci cand apare hipertiroidia (excesul se hormoni tiroidieni); aspectele ecografice sunt indirecte, pot orienta diagnosticul dar nu sunt sigure; in aceasta situatie nodulul se poate urmari cu evaluari ecografice si cu analize de sange (TSH, freeT4) repetate la 3-6 luni daca nu sunteti sigura in privinta operatiei; daca nodulul creste semnificativ se poate repeta punctia biopsie sau se opereaza; daca apare hipertiroidia se poate institui tratament medicamentos pentru controlul secretiei de hormoni, se poate administra iod radioactiv sau opera;

    De retinut: nu exista tratament medicamentos care sa duca la scaderea in dimensiuni a nodulului; daca se declanseaza hipertiroidia aceasta poate fi controlata prin medicatie (adica nivelul de hormoni poate fi adus la normal), dar, de obicei, nu va duce la micsorarea nodulului si nu va avea eficienta decat atat timp cat va fi administrata; nodulul este destul de mare si, datorita varstei dvs, riscul sa creasca in timp este destul de mare; de aceea, cel mai probabil, la un moment dat va fi necesar un tratament definitiv care poate fi doar iodul radioactiv (daca nodulul este „cald”) sau chirurgical.

    Dr. Claudiu Ţupea

    Răspunsuri la întrebări (2) Read More »

    Răspunsuri la întrebări (1)

    Andreea:

    Buna ziua,

    Foarte utila ideea cu acest blog!
    Am 28 de ani, nu cunosc despre afectiuni tiroidinele ale rudelor de gradul 1, si in general nu am avut alte probleme, decat cu greutatea, adica la 1.74m am ~50kg (cu indulgenta) si nu reusesc deloc sa ajung la o greutate adecvata. Am imunitate scazuta in general. Am fost la endocrinolog si analizele au iesit cam asa:
    TSH=2.86 mUI/L (normal 0.35-5.50);
    FT4=1.23 ng/dl (normal 0.89-1.76);
    ATPO=1300 U/mL (normal 0.00-60.00), deci de peste 20ori maximul;
    ImunoglobulinaE=169 IU/MI (normal 0.00-87.00), deci cam dublu;
    VCA IgG=6.5 Al (normal <1.0)
    VCA IgM <0.2 Al (normal 8.0 Al (normal<1.0)
    EA IgG = 0.7 Al (normal<1.0)
    Diagnosticul a fost tiroidita cronica autoimuna in stadiul de eutiroidie functionala (si mai e un termen pe diagnostic legat de eutiroidie, dar nu se intelege scrisul – poate cuvica?)

    Intrebarea este daca acel ATPO complet anormal este reversibil cumva, daca pe termen lung acesta poate afecta functionarea (inca) normala din cate am inteles eu a tiroidei, si daca acest context poate fi nefavorabil unei sarcini in viitorul relativ apropiat (mai putin de un an) sau in viitorul mai indepartat.

    Va multumesc

    Iata concluziile si recomandarile mele:

    I. Tiroida functioneaza normal (TSH si FT4 in valori normale). In consecinta, problema pe care o aveti cu greutatea nu are nicio legatura cu tiroida.

    II. Exista semnele unei boli autoimune tiroidiene – tiroidita cronica (Hashimoto). Asta inseamna ca sistemul imunitar nu mai recunoaste tiroida ca apartinand organismului si o ataca. Una dintre modalitatile prin care face acest lucru este prin producerea de anticorpi (ATPO – anticorpi anti-tiroperoxidaza) impotrva tiroidei . Valoarea mult crescuta a ATPO arata ca acest atac autoimun este destul de intens. Dumneavoastra va aflati la acest moment in faza in care atacul este la inceput si nu a afectat semnificativ tiroida, astfel incat ea produce hormoni in cantitati normale.

    III. Care sunt posibilitatile de evolutie pe mai departe:

    1. boala sa nu evolueze: asta inseamna functia tiroidei sa ramana normala (TSH, FT4 normale), chiar daca ATPO este crescut; din cauza valorilor mult crescute ale ATPO aceasta posibilitate este destul de redusa;
    2. atacul impotriva tiroidei sa se intensifice si sa duca treptat la distrugerea tesutului tiroidian cu scaderea producerii de hormoni si declansarea hipotiroidiei; din pacate, aceasta este situatia mai probabila in cazul dvs; durata acestui proces este variabila dar, in general, este de ordinul saptamanilor sau lunilor de zile;

    IV. Ce-i de facut?

    1. in primul rand nu se trateaza, ca atare, valoarea crescuta a ATPO si nici atacul autoimun impotriva tiroidei; un tratament eficient in scaderea ATPO si a autoimunitatii ar trebui sa fie din categoria glucocorticoizilor (cortizol, prednison, hidrocortizon, etc) sau citostaticelor – aceste medicamente au efecte adverse foarte importante si riscul la care ar fi expus un pacient nu ar fi justificat; daca, pe de alta parte, boala evolueaza si se instaleaza hipotiroidismul, tratamentul este simplu, se vor administra hormoni tiroidieni care sunt identici cu cei naturali si care sunt, din acest motiv, foarte bine tolerati; nu are sens, deci, sa se initieze un tratament foarte riscant pentru pacient care sa incetinesca evolutia bolii in conditiile in care putem inlocui cu usurinta (si cu riscuri mult reduse) ce nu mai poate produce tiroida;
    2. datorita faptului ca tiroida functioneaza normal in acest moment nu se initiaza niciun tratament; recomandarea mea este o ecografie tiroidiana: daca aceasta arata modificari caracteristice de tiroidita cronica ar trebui repetat TSH la 3 luni, daca tiroida se prezinta normal la ecografie TSH ar trebui facut la 6 luni; daca nu se poate face ecografie de tiroida TSH-ul trebuie repetat la 3 luni de la analizele initiale; daca la oricare dintre evaluari TSH-ul este crescut peste limita normala se va masura si FT4 si se va repeta consultul endocrinologic pentru ca poate fi necesara initierea tratamentului (completarea cu hormoni, sub forma unor comprimate cu administrare orala) ; ca regula generala: tratamentul, odata inceput, va fi continuat tot restul vietii; repetarea ATPO nu are nicio utilitate, intrucat raspunsul autoimun a fost demonstrat deja;

    V. Sarcina:

    1. dupa cum am precizat aici, in timpul sarcinii creste necesarul de hormoni tiroidieni; riscul major in cazul dvs este hipotiroidismul (netratat) in cursul sarcinii, care poate afecta irevesibil intelectul copilului; de aceea este foarte important sa faceti analize repetate (dupa cum am detaliat mai sus) care sa surprinda momentul in care tiroida nu mai reuseste sa produca hormoni in cantitate normala pentru a incepe tratamentul de substitutie; daca hipotiroidismul este tratat corect sarcina va decurge, din acest punct de vedere, fara probleme;
    2. va recomand masurarea TSH si la momentul confirmarii sarcinii (test de sarcina pozitiv) si la sfarsitul trimestrului I de sarcina; orice modificare (crestere in special) in afara limitelor normale trebuie sa va alerteze si sa se soldeze cu un consult la endocrinolog;
    3. IMPORTANT: daca hipotiroidismul se declanseaza inainte de a ramane insarcinata si este inceput tratamentul cu hormon (Euthyrox) acesta trebuie continuat in timpul sarcinii si doza crescuta cu aprox 50% pentru a acoperi nevoile crescute de hormoni care apar in sarcina; hormonii tiroidieni nu sunt, in niciun fel, nocivi fatului, absenta lor poate avea ,insa, efecte potential grave pe dezvoltarea creierului la nou-nascut;
    4. daca functia tiroidei ramane normala inainte si pe tot parcursul sarcinii, exista un risc crescut de declansare a hipotiroidismului la 3-6 luni de la nastere datorita modificarilor imunitare care apar in aceasta perioada;

    VI. Analizele imunologice pe care le-ati prezentat nu au relevanta in diagnosticul bolii de tiroida, de aceea nu ma pronunt asupra semnificatiei lor.

    Raspunsurile, varianta scurta:

    1. pot sa apara variatii in valoarea ATPO dar normalizarea este extrem de improbabila; nu exista aspecte ale stilului de viata (alimentatie, miscare, etc) care sa influenteze valoarea ATPO;
    2. pe termen lung riscul este destul de mare de hipotiroidie permanenta; ATPO este doar una din caile de atac impotriva tiroidei, mai sunt si altele dar nu avem analize de sange atat de accesibile care sa ilustreze acest lucru;
    3. singurul aspect potential nefavorabil legat de sarcina este sa ramaneti insarcinata cu hipotiroidie netratata sau sa se declanseze hipotiroidia in timpul sarcinii; acest lucru poate fi evitat cu analize repetate si cu initierea prompta a tratamentului cand valoarea TSH incepe sa creasca; colaborarea cu endocrinologul este esentiala in acest caz;
    4. o precizare in afara intrebarilor: este contraindicat iodul in cantitati mari (suplimente alimentare, substante de contrast, dieta bogata in iod) pentru ca se poate grabi instalarea hipotiroidiei.

    Dr. Claudiu Ţupea

      Răspunsuri la întrebări (1) Read More »