ianuarie 2020

1. Care e legătura dintre tiroidă și seleniu?

Seleniul este un element chimic care intră în componența mai multor enzime din organismul uman. Enzimele sunt molecule care facilitează și „grăbesc” anumite reacții chimice importante. Legat de tiroidă, enzimele care conțin seleniu au mai multe roluri:

• la nivelul tiroidei au efect antioxidant, adică neutralizează anumiți compuși cu potențial toxic ce apar în cursul fabricării hormonilor tiroidieni, protejând astfel celulele;

• la nivelul mai multor organe (ficat, rinichi, tiroidă, hipofiză), enzimele ce conțin seleniu, numite deiodinaze, sunt esențiale în metabolismul hormonilor tiroidieni; cel mai important rol al acestora este transformarea principalului produs al tiroidei,  numit tiroxină (T4),  în triiodotironină (T3), acesta din urmă fiind de fapt hormonul cu potență maximă și care e responsabil pentru majoritatea efectelor;

2. De unde ne procurăm necesarul de seleniu?

Următoarele alimente sunt, în ordine descrescătoare, sursele obișnuite:

• Carnea (carne roșie, pui, pește)
• Orez
• Paste
• Cereale (pâine)

3. Există o legătură între deficitul de seleniu și apariția bolilor tiroidiene?

Se pare că cei cu nivele insuficiente de seleniu au un risc mai mare să dezvolte boli tiroidiene autoimune, adică tiroidita autoimună (Hashimoto) și boala Basedow-Graves;

În plus,  deficitul de seleniu ar putea avea un rol și în apariția nodulilor tiroidieni.

4. Asta înseamnă că suplimentarea cu seleniu trebuie să facă parte din tratamentul acestor afecțiuni?

Deși suplimentele cu seleniu sunt frecvent recomandate în aceste cazuri (de endocrinologi, medici cu specializări, farmaciști, etc),  un efect pozitiv clar  NU a fost demonstrat prin studii.

Excepția este afectarea oculară din boala Basedow-Graves (https://tiroida.ro/2009/08/20/boala-basedow-graves-manifestri-diagnostic/), unde, în formele ușoare sau moderate, tratamentul cu 200 micrograme de seleniu pe zi a dus la ameliorarea simptomelor, așa cum a arătat un studiu din 2011, bine realizat. În prezent, aceasta este SINGURA INDICAȚIE MEDICALĂ larg acceptată a suplimentelor cu seleniu în patologia tiroidiană.

Au mai fost studii care au arătat că tratamentul cu seleniu a dus la scăderea nivelului ATPO (anticorpi anti-peroxidază) și ameliorarea aspectului ecografic din tiroidita autoimună (Hashimoto). Aceste studii sunt menționate frecvent de adepții  suplimentării cu seleniu. Realitatea este că (1) fie aceste efecte nu au fost confirmate de alte studii (ceea ce pune sub semnul întrebării rezultatele inițiale), (2) fie efectul asupra evoluției bolii și necesității tratamentului nu a fost demonstrat (ceea ce pune sub semnul întrebării utilitatea).

5. Concluzii

Deși legătura dintre seleniu și funcționarea normală a tiroidei este certă, rolul suplimentării cu seleniu în bolile tiroidei este mult mai puțin clar.

În mod ideal, dacă se pune problema suplimentării, ar trebui măsurat un nivel din sânge al seleniului înainte de tratament și în timpul acestuia. Nu e de multe ori la îndemână, fiind o analiză destul de scumpă. Nu trebuie ignorată posibilitatea intoxicației cu seleniu, motiv pentru care nu ar trebui depășite dozele recomandate – între 100 și 200 micrograme pe zi, în orice caz NU MAI MULT DE 400 micrograme pe zi!

De asemenea, e bine de știut că preparatele cu cea mai bună absorbție sunt cele sub formă de selenocisteină și selenometionină.

În opinia mea, există la acest moment o recomandare excesivă a acestor suplimente, motivată, în parte, de promovarea destul de agresivă. Intervine, de asemenea, așteptarea pacientului de a primi un tratament ca urmare a unui diagnostic, iar în multe cazuri de tiroidită autoimună (Hashimoto) funcția tiroidei poate rămâne normală perioade lungi, caz în care nu e nevoie decât de monitorizare (vezi https://www.facebook.com/100057629042727/videos/264702359600743/).

Există, desigur, posibilitatea ca studii viitoare să demonstreze în mod convingător mai multe efecte pozitive ale suplimentării cu seleniu în bolile tiroidei. Dacă vor apărea, voi fi gata la rândul meu să-mi modific recomandările din cabinet.

Toate cele bune,

Dr. Cristian-Claudiu Ţupea 

Consultații și ecografii: MEDICOVER (programări la 021 98 96) și SANADOR (programări la 021 96 99).

1. Ce este Euthyrox?

Euthyrox-ul este, de departe, cel mai utilizat medicament pentru hipotiroidie din România. Conține levotiroxină sodică, identică în privința efectului biologic cu tiroxina (T4), hormonul principal produs de glanda tiroidă.

2. Când e indicat tratamentul cu Euthyrox?

În primul rând, acesta este un medicament care se eliberează doar pe bază de rețetă, de obicei primită de la medicul endocrinolog. Se utilizează în toate situațiile în care apare o lipsă de hormoni tiroidieni, cel mai frecvent fiind vorba de pacienți cu tiroidită autoimună (Hashimoto) sau cu tiroida îndepărtată chirurgical. În plus, se mai poate recomanda în hipertiroidie, în combinație cu antitiroidianul de sinteză (de obicei Thyrozol), în așa-numitul regim block-and-replace (blochează și înlocuiește).

3. Cine produce Euthyrox?

Merck Group, o companie farmaceutică multinațională cu sediul în Germania. Aceasta a fost fondată în 1668, fiind cea mai veche companie farmaceutică încă activă și una din cele mai mari la nivel global în prezent.

4. De ce era nevoie de o „nouă formulare” pentru Euthyrox?

Motivele principale au fost:

A. Îmbunătățirea stabilității concentrației ingredientului activ per tabletă. Vechea formulare preciza un interval acceptat al variației de 90-110% față de doza trecută pe cutie, în timp ce noua formulare garantează 95-105%. Altfel zis, cantitatea de ingredient activ (levotiroxina) variază mai puțin de la o tabletă la alta și de la o cutie la alta cu noua formulare.

B. Menținerea cât mai constantă a cantității de ingredient activ de-a lungul întregii perioade în care medicamentul se poate utiliza. O degradare, deci scadere a concentrației substanței active, este inerentă in timp. Cu toate astea, noua formulare garantează menținerea intervalului de 95-105% cel puțin 36 de luni de la data fabricației.

C. Înlocuirea lactozei, un ingredient în vechea formulare, la care mulți utilizatori sunt intoleranți.

5. Ce nu s-a schimbat?

A. Substanța activă, adică levotiroxina sodică, care vine de la același producator, în aceleași concentrații ca până acum (25, 50, 100 micrograme – disponibile în România).

B. Aspectul tabletelor.

C. Dimensiunea cutiei.

6. Ce s-a schimbat?

A. Lista excipienților, una din cele mai importante modificări fiind cea menționată mai sus, înlocuirea lactozei cu manitol.

B. Aspectul cutiei și al foliei. Elemente suplimentare la noua formulare: textul „Excipienți modificați” cu roz pe cutie și folie și fluturele (simbolul tiroidei). În plus culoarea logo-ului Merck si a feței principale a cutiei sunt ușor schimbate față de vechea formulare.

7. Urmez tratament cu Euthyrox. Trebuie să schimb ceva?

Nu. Doza și modul de administrare rămân nemodificate, chiar dacă treceți pe noua formulare.

8. E nevoie de un control la endocrinolog după trecerea la noua formulare?

Nu sunt anticipate probleme după această schimbare. Totuși, la anumite categorii de pacienți, o reevaluare cu teste de laborator (TSH și FreeT4) și control endocrinologic poate fi oportună la 6-8 săptămâni de la trecerea pe Euthyrox noua formulare. Aceștia sunt: cei cu afecțiuni cardio-vasculare importante (mai ales dacă au și vârsta peste 65 de ani), copiii, femeile însărcinate, pacienții cu cancere diferențiate aflați sub tratament supresiv. În plus, orice pacient care prezintă simptome noi ce pot sugera exces sau deficit de hormoni tiroidieni, trebuie să se prezinte la medic.

9. Mai pot găsi în farmacii Euthyrox vechea formulare?

Da, medicamentul cu vechea formulare, aflat în perioada de garanție, se va elibera în paralel, până la epuizarea sotocului. Cu toate astea, începând cu luna Septembrie 2019, Merck furnizează doar varianta nouă. Dacă ați trecut deja pe noua formulare este indicat să continuați cu aceasta.

10. Ce s-a întâmplat la schimbarea compoziției în Franța?

În 2017 și 2018, după trecerea la noua formulare, au fost înregistrate plângeri din partea pacienților, care acuzau simptome noi la schimbarea tratamentului: dureri de cap, insomnie, depresie, anxietate, amețeli, dureri articulare, oboseală. Ca procent din totalul pacienților tratați, proporția celor cu efecte adverse a fost estimată la 1.43% (Aprilie 2018). În peste 60% din aceste cazuri, nivelul TSH a fost in limite normale, ceea ce în esență exclude o cauză directă legată de noua formulare. În condițiile unei informări oficiale deficitare, două organizații ale pacienților cu afecțiuni tiroidiene, cu sprijinul unor jurnaliști și utilizând mijloacele social media, au reușit să creeze suficientă presiune publică pentru întoarcerea temporară la vechea formulare. Cu toate astea, raportul final, publicat în Iunie 2019, al autorității franceze în domeniu, SNDS (Système National des Données de Santé), concluzionează că, în urma analizării tuturor datelor, nu există argumente pentru toxicitatea noii formule, problemele apărute reflectând mai degraba dificultățile individuale ale unor pacienți la schimbarea medicamentului, inclusiv pe fondul informării publice insuficiente. Ca argument în sprijinul acestei concluzii, o lansare mai bine pregătită in Belgia, cu mențiunea clară „formulare nouă” pe cutie și informare adecvată, atât a publicului, cât și a profesioniștilor din domeniu, a decurs mult mai bine.

*formulare – se referă la compoziția unui medicament și include substanța activă și excipienții

Articol scris cu sprijinul Merck Group ca parte a campaniei de informare.

Referințe:

1. Ulrike Gottwald-Hostalek, Wolfgang Uhl, Peter Wolna & George J. Kahaly (2017) New levothyroxine formulation meeting 95–105% specification over the whole shelf-life: results from two pharmacokinetic trials, Current Medical Research and Opinion, 33:2, 169-174, DOI: 10.1080/03007995.2016.1246434.

2. Fliers E, Demeneix B, Bhaseen A, Brix TH. European Thyroid Association (ETA) and Thyroid Federation International (TFI) Joint Position Statement on the Interchangeability of Levothyroxine Products in EU Countries. Eur Thyroid J. 2018;7(5):238–242. doi:10.1159/000493123;

3. Conséquences du passage à la nouvelle formule du Lévothyrox en France – Etude de pharmaco-épidémiologie à partir des données du SNDS – Rapport final Epiphare (13/06/2019) – https://www.ansm.sante.fr/var/ansm_site/storage/original/application/7e9e90ae4bbc045de8447df677711010.pdf