Pagini

Categorii

Arhiva blogului

Meta

Răspunsuri la întrebări (19)

July 19, 2009

Maria:

Buna ziua d-le doctor
Sunt operata de gusa nodulara si va spuneam ca mi s-a depistat si o litiaza renala,pe care o banuiam ca ar fi legata de adm. excesiva de Ca, in urma discutiilor cu dvs. mi-m facut analizele ce Ca si au iesit in limite normale, adica: 4,14 Ca ionic si 9,1 Ca seric.
Mi-am tratat litiaza timp de 2 luni cate 15 zile pe luna cu produsele Uricol si Urinex si ma simpt mai bine, trebuie sa mai iau inca o luna,in aceasta perioada nu am mai luat Ca deloc pt. ca mi-a fost frica sa nu fac dinou depuneri…nisip sau asa ceva. Vin si va intrb ce sa fac sa mai iau ceva Ca, mai am din cand in cand palpitatii(un tremur in tot corpul, parca as fi nehranita)mentionez ca am 48 ani,1,68m,65kg si sunt de la 43 de ani la menopauza, nu am luat tratam. de substitutie pt. ca am fost op.de fibroadenom mamar (benig)

Raspuns:

– asa cum am precizat, nu cred ca simptomele pe care le aveti sunt legate de o lipsa de calciu; in consecinta, administrarea calciului nu le poate corecta;

– singurul motiv pentru suplimentarea cu calciu si vitamina D este pentru a face preventia osteoporozei postmenopauza; nu este obligatoriu sa urmati tratamentul, puteti astepta pana la rezolvarea litiazei daca va este teama ca pot aparea depuneri suplimentare la nivel renal;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (18)

July 16, 2009

stella:

Buna seara, sunt Stella pacienta din intrebarea precedenta, d-nule doctor va multumesc mult pentru un amplu raspuns, dar am vrut sa precizez: exoftalmie nu am, nu am dat niciodata Trab, dar am dat AT-TG, nu stiu daca e una si aceea – 36 (lim 0-100).

Ma scuzati, dar am uitat sa va pun o intrebare. Poate oare cumva cauza acestei boli (Basedow-Graves) fi prezenta streptococului de tip A, din cauza caruia probele reumatice sunt pozitive.

Raspuns:

– nu stiu sigur ce inseamna AT-TG, posibil anticorpi anti-transglutaminaza, imunoglobuline (anticorpi) ce apar in titru crescut in anumite boli digestive cu componenta autoimuna (celiachie); in orice caz nu sunt echivalenti cu TRAb (sau TSI – thyroid stimulating immunoglobulin);

– nu este nicio legatura intre (probabila) Boala Basedow-Graves si o suferinta de tip infectios; factorul reumatoid nu este indicatorul unei infectii streptococice, el apare crescut in unele boli autoimune, in special in poliartrita reumatoida; indicatorul infectiei cu streptococ de gup A este ASLO;

– boala Basedow este o suferinta autoimuna si, uneori, se asociaza cu alte boli din aceasta categorie; probabil aceste analize au fost recomandate pentru a exclude boala celiaca si poliartrita reumatoida;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (17)

July 15, 2009

stella:

Buna seara,
Ma numesc Stella, am 29 ani, nu am rude de gr. I cu afectiuni ale tiroidei. Prima data in anul 2005 a fost depistata hipertireoidita, dupa un tratament de mai mult de jumatate de an cu Thiamazole la recomandarea endocrinologului (in luna iulie dupa odihna la mare) am intrerupt tratamentul. Peste trei luni am dat recidiva, cu urmatorele rezultate:
T3 – 5.8 (lim 1.2-2.8)
T4 – 188 (lim 60 – 160)
TSH – 0.13 (lim 0.17 – 4.05)
ATPO – 1305 (lim 0-100)
si deasemenea cu toate caracteristicile tireotoxicozei forma autoimina: tremor, transpiratii, -kg, sete, etc deasemenea la eco- lobul sting 21×15 mm, lobul drept 25×19 mm, istmul 3mm, structura neomogena, pseudonodulara.
Dupa tratamentul cu Thiamazole de peste o jumatate de an aveam urmatorele rezultate:
TSH – 5 (lim 0.17 – 4.05)
ATPO – 219 (lim 0-100)
T4 liber – 0.85 (lim 0.8 -2.0)
Mi s-a recomandat pe linga Thiamazole (Mercazolil) sa iau si Eutyrox incepind de la o daza mica, marind-o treptat, dar doza mai mare de 50 mg nu o suportam, deoarece aveam palpitatii ale inimii (am prolaps al mitralei stingi).
Deci in decembrie 2007 pe tratament de 2 pastile a cite 20 mg de Thiamazole si 50mg Eutyrox aveam urmatorele rezultate:
TSH – 1.5 (lim 0.17 – 4.05)
ATPO – 282 (lim 0-100)
Peste una an deja, cu urmatorul tratament 1 pastila de Thiamazole si 62.5mg Eutyrox aveam urmatoarele rezultate:
TSH – 0.2 (lim 0.17 – 4.05)
ATPO – 2300 (lim 0-100)
deasemenea am dat probele reumatice care au fost pozitive: factorul reumatoid – 6 (lim 3)
La recomandarea endocrinologului am micsorat cantitatea de eutirox pina la 25 mg, si in luna ianuarie 2009 am incetat sa mai administrez orice fel de pastile: peste doua luni in martie avind urmatoarele rezultate:
T3 – 1.7 (lim 1.2-2.8)
T4 – 84 (lim 60 – 160)
TSH – 2.5 (lim 0.17 – 4.05)
ATPO – 49 (lim 0-100)
Acum in luna iulie am deja urmatorele rezultate>
T4 – 142 (lim 60 – 160)
TSH – 2.5 (lim 0.17 – 4.05)
ATPO – 99 (lim 0-100)
Eco la glanda tiroida:
Lobul drept 21×16.8 mm
lobul sting 15×15.5 mm
parenchimul difuz, ecogenitatea scazuta, diagnostic: gusa difuza gr. I-II
Deasemenea deasemenea medicul ORL me-a recomandat extirparea amigdalelor.
Daca puteti sa ma ajutati cu diagnosticul,
1.poate oare acum sa se dezvolte Hashimoto, care mai apoi sa duca la hipotireoidism?
2.Se poate cu asa caracteristici la odihna la mare, acum vara?
3.Eu nu am copii, dar speram in cel mai apropiat timp sa concepem un bebe, cum pot actiona acete afectiuni asupra fatului?
Eu va multumesc mult pentru raspuns.

Raspuns:

– conform analizelor prezentate, in 2005 ati dezvoltat o hipertiroidie cauzata, cel mai probabil, de boala Basedow-Graves; nu ati mentionat daca aveti si afectarea oculara (exoftalmia) care apare in aceasta afectiune si nici daca s-a masurat vreodata un nivel al TRAb (anticorpi care apar doar in boala Basedow); oricare dintre aceste doua elemente, impreuna cu simptomele si analizele de laborator descrise pune diagnosticul cert de boala Basedow; nivelul crescut al ATPO si aspectul ecografic sunt argumente mai degraba indirecte pentru prezenta acesteia;

– evolutia naturala a bolii Badow-Graves este oscilanta, cu perioade de accentuare si perioade de remisie (atenuare); perioadele de remisiune pot sa apara sub tratamentul cu antitiroidian de sinteza (thiamazol) si sa se mentina si dupa intreruperea acestuia; aproximativ 20-30% dintre pacienti au remisiuni prelungite (de ordinul lunilor sau anilor) ale acestei afectiuni autoimune;

– exista situatii in care boala Basedow poate evolua catre o tiroidita cronica (Hashimoto) cu instalarea hipotiroidismului; acest lucru se intampla, in general, dupa multi ani de evolutie si la un numar relativ mic de pacienti; de aceea cred ca la dumneavoastra este vorba mai degraba de o perioada de remisie a bolii decat de evolutia spre tiroidita cronica; cu certitudine nu se poate spune decat urmarind functia tiroidei periodic; daca TSH creste peste limta superioara (in absenta tratamentului cu thiamazol) inseamna ca evolutia este spre tiroidita cronica; daca se mentine normal inseamna ca sunteti intr-o perioada de acalmie a bolii; daca scade, poate arata o recidiva a hipertiroidismului;

– expunerea prelungita la soare reprezinta un stres (termic) pentru organism si poate deregla acest echilibru imunitar in care va gasiti acum; in plus, daca exista oftalmopatia, se poate agrava in cazul expunerii la lumina puternica; in concluzie, puteti merge dar cu precautii legate de aspectele precizate;

– disfunctia tiroidei (hipo- sau hipertiroidie) este nociva in sarcina; in timpul sarcinii boala Basedow-Graves se atenueaza de obicei; exista totusi riscuri legate de faptul ca nu ati primit un tratament definitiv al hipertiroidiei (iod radioactiv sau chirurgical); mai multe informatii aici; se poate evalua daca exista un risc crescut de recidiva a bolii masurand un nivel al TRAb (numit si TSI la unele laboratoare); daca nivelul este mare, exista un risc mai mare sa apara o recidiva in viitorul apropiat, ceea ce, in opinia mea, ar trebui sa amane sarcina pana la tratarea definitiva a bolii; din pacate, un nivel mic al TRAb nu garanteaza ca nu vor fi probleme legate de sarcina ci doar ca riscul de reaparitie al hipertiroidiei este mai mic in perioada urmatoare;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (16)

July 13, 2009

irina:

Domnule Doctor,
am 38 de ani, insarcinata in saptamana 36.anul trecut, inaintea sarcinii tsh 3,06.fara simptome, fara tratament, nimeni nu mi a spus ceva ca nu ar fi regula.la inceputul sarcinii tsh-3,66(o,27-4,2).dr ginecolog mi a recomandat o tb de jodit 100.simptome prezente(oboseala,senzatie de foame acuta, stari de frig);au fost interpretate de catre mine, din pacate , legate de sarcina.acestea au incetat rin luna a 3, 4 a sarcinii.saptamna 26 de sarcina tsh 3, 9(0,27-4,2)T3 T4 -in limite normale.tremitere la dr endocrinolog care mi a recomandat o tb pe zi tyrex 50; din 2 in 2 saptamani control; tsh a scazut la 2, 54 iat hormonii tiroidieni au ramas in limite normale.
intrebare: faptul ca nu am inceput tratamentul de la inceputul sarcinii ci doar din saptamana 26poate sa determine un retard mintal al copilului. exista statistici, este dovedit….?sincer imi fac foarte multe griji.
multumesc anticiat

Raspuns:

– din informatiile pe care le-ati prezentat rezulta ca valoarea TSH nu a fost niciodata peste limita superioara; in aceste conditii fatul nu a fost expus unui deficit de hormoni tiroidieni si nu are, din acest punct de vedere, vreun risc de deficit intelectual;

doar daca nivelul TSH depaseste limita superioara a normalului (cu T3 si T4 cu valori normale – hipotiroidism subclinic, sau cu T3 si T4 sub limita – hipotiroidism clinic) exista un risc pentru dezvoltarea anormala a sistemului nervos la fat;

– ar fi trebuit masurat un nivel al ATPO, care sa arate daca este vreo predispozitie pentru tiroidita cronica, aceasta fiind cea mai frecventa cauza de hipotiroidie la varsta dumneavoastra; o valoare crescuta inseamna un risc mai mare de a dezvolta o hipotiroidie, inclusiv in timpul sarcinii, si atunci tratamentul pe care l-ati inceput este necesar pentru a mentine TSH in limite ; daca ATPO este normal, cel mai probabil aceste oscilatii ale TSH nu reflecta decat modificarile normale care apar in functia tiroidei in sarcina;

– tratamentul cu levotiroxina nu are efecte adverse asupra sarcinii si, chiar daca nu ar fi absolut necesar (in situatia in care nivelul ATPO este normal), este mai bine sa-l continuati, avand in vedere ca TSH era spre limita superioara a normalului si ca pe parcursul unei sarcini normale nevoia de hormoni tiroidieni creste;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (15)

July 10, 2009

szilagyi valeria:

am 42 ani, am un copil de 7 ani cu nastere normala,mi s-a descoperit o tiroidita acum 3 ani m-am tratat cu l-thyroxin 25, un an jumatate dar nu m-am simtit bine dupa care am trecut la trat.homeopatic un an si jumatate dupa care m-am simtit mai bine.Mi s-a descoperit acum din analizele urmatoare tiroidita autoimuna hashimoto ,sunt insarcinata 6 saptamani, am efectuat analizele acum 2 zile :atpo=600,tsh 2.33,ft4=15, dar acum o luna au fost: atpo=389.9, t3=3.1,t4=165.5, ft4=23.6,tsh=0.011.as dori sa stiu care sunt riscurile pentru copil, si separat ptr.mine.va multumesc foarte mult.

Raspuns:

– atat timp cat TSH si freeT4 sunt in valori normale nu exista, din punctul de vedere al tiroidei, niciun risc;

– legat de rezulatetele prezentate: nu ati precizat valorile normale ale hormonilor tiroidieni si nici daca cele doua seturi de analize au fost facute la acelasi laborator; primele (cronologic) aratau un grad de hipertiroidism, cu un TSH sub limita; acesta nu este caracteristic pentru tiroidita cronica, de aceea nu sunt convins ca sunt corecte; ultimile analize efectuate arata o functie tiroidiana normala, care nu pune in pericol nici fatul nici pe dvs; valoare mare a ATPO sustine diagnosticul de tiroidita cronica;

– iata ce cred eu ca ar trebui facut:

  1. trebuie repetate lunar TSH si freeT4 in timpul sarcinii, datorita riscului crescut de a expune fatul deficitului de hormoni tiroidieni daca boala evolueaza;
  2. daca TSH creste si/sau valoarea freeT4 scade in afara limitelor normale trebuie inceput tratamentul cu l-tiroxina; obiectivul acestui tratament va fi sa tina TSH in 1/2 inferioara a intervalului normal;
  3. valoarea ATPO nu trebuie urmarita deoarece nu are relevanta pentru functia tiroidei;
  4. daca TSH si freeT4 raman normale pe tot parcursul sarcinii, functia tiroidei trebuie urmarita la 3 luni (cu aceleasi analize) in primul an dupa nastere, deoarece in aceasta perioada se accentueaza boala si se poate instala hipotiroidismul;

Dr. Claudiu Ţupea

    Răspunsuri la întrebări (14)

    Narcis:

    Buna seara,

    Va rog, in limita timpului dvs, sa-mi dati un sfat legat de urmatoarele analize:
    -ATPO: 508.6U/ml (lim normale 0-60)
    -TSH: 1.57 ulU/ml (lim normale 0.4-4)
    Ecografie:
    -lob drept: ecostructura neomogena, dezorganizata, micronodulara, vascularizatie accentuata
    -lob stang: idem
    -fara adenopatii latero-cervicale

    cateva detalii:
    -sunt din Constanta, am 36 ani, o am pe mama operata la Parhon in urma cu 22 ani
    -dupa a doua nastere, in 2004, nu am reusit sa mai slabesc: am pornit de la 65kg si acum am 73kg
    -in urma cu 3 ani am fost diagnosticata de catre Dl Dr Simion cu tiroidita hashimoto, nu a prescris tratament la momentul respectiv, urmand sa refac analizele dupa 1 an. Abia in urma cu 2 luni am reluat analizele si echo pe care vi le-am prezentat.

    va multumesc frumos,
    seara buna

    Raspuns:

    – conform analizelor prezentate aveti intr-adevar o tiroidita cronica (Hashimoto); aceasta este o boala autoimuna in care sistemul imun nu mai recunoaste tiroida si o ataca, determinand distrugerea glandei si instalarea hipotiroidismului; dupa cum am descris aici boala are mai multe etape, si evolutia in urmatoarea faza nu este obligatorie; dumneavoastra va aflati acum in faza de activare imuna, in care tiroida reuseste sa produca hormoni in cantitati normale, desi este supusa unui atac din partea sistemului imun;

    – exista, totusi, un risc crescut ca boala sa evolueze si tiroida sa nu mai reuseasca sa produca hormonii necesari, cu aparitia hipotiroidiei; de aceea este indicat sa repetati un TSH la fiecare 6 luni, pentru a surprinde acest moment din timp; daca TSH este gasit anormal crescut trebuie masurat nivelul freeT4 si consultat un endocrinolog pentru a decide oportunitatea tratamentului de substitutie (de inlocuire) cu hormoni tiroidieni;

    – urmarita periodic (asa cum v-am recomandat), boala este usor de controlat si, daca va fi necesar, tratamentul va fi inceput la timp, fara sa apara manifestarile de hipotiroidism;

    – problema cu greutatea nu poate fi pusa pe seama tiroidei atat timp cat secretia de hormoni este normala (asa cum a reiesit din nivelul normal al TSH); puteti incerca o dieta hipocalorica combinata cu un program de exercitii fizice pentru a slabi;

    Dr. Claudiu Ţupea

    Cancerul tiroidian: manifestari, diagnostic

    July 8, 2009

    I. Manifestari

    A. Functia tiroidei:

    1. in marea majoritate a cazurilor de cancer tiroidian productia de hormoni tiroidieni ramane normala, neaparand manifestari de hipertiroidie sau hipotiroidie;

    B. Manifestari la nivelul tiroidei:

    1. prezentarea tipica a cancerului tiroidian este de nodul tiroidian (unul sau mai multi); nodulii maligni pot avea dimensiuni variate, de la cativa milimetri pana la 8-10 cm;
    2. ca regula generala, un nodul cu dimensiuni mai mari va necesita investigatii mai amanuntite, riscul de cancer fiind mai mare;
    3. desi majoritatea nodulilor tiroidieni maligni sunt nedurerosi, durerea sau disconfortul aparute la nivelul unui nodul ridica suspiciunea de cancer tiroidian;
    4. cresterea rapida (cateva saptamni- cateva luni) in dimensiuni a unui nodul tiroidian este un semnal de alarma;

    C. Manifestari regionale:

    1. marirea ganglionilor limfatici (adenopatie) de la nivelul partilor laterale ale gatului (latero-cervical) poate insoti cancerul tiroidian; adenopatia latero-cervicala nu este, totusi, specifica afectiunilor tiroidiene, aparand si in alte boli (infectii, boli hematologice, etc);
    2. modificarea vocii, cel mai adesea cu raguseala, nelegata de afectiuni ORL; apare din cauza afectarii de catre tumora a unor nervi care controleaza corzile vocale; acest simptom nu insoteste niciodata alte afectiuni tiroidiene;

    D. Manifestari la distanta:

    1. in cazuri avansate pot aparea diseminari la distanta: pulmonar, osos, limfatic; in fuctie de dimensiunile si numarul acestor metastaze pot aparea manifestari la nivelul organelor afectate;

    II. Diagnostic

    A. Examenul clinic:

    1. palparea tiroidei de catre medic poate arata prezenta unuia sau mai multor noduli; nodulii de dimensiuni mari si/sau de consistenta ferma ridica in special suspiciunea de cancer tiroidian; un nodul unic sau diferit in mod evident fata de restul glandei este de asemenea suspect;
    2. fixarea tiroidei (nu se mai “plimba” sub degetele examinatorului in timp ce pacientul inghite) poate arata o infiltrare maligna;
    3. detectarea la palpare a adenopatiilor latero-cervicale in prezenta unui nodul suspect poate arata extinderea cancerului la nivel ganglionar;

    B. Analize de laborator:

    1. testele de functie tiroidiana (TSH, freeT3, freeT4) sunt in general normale; aceste analize fac parte totusi din evaluarea obligatorie a unor noduli tiroidieni, indiferent daca exista sau nu suspiciunea de cancer;
    2. nivelul calcitoninei, un hormon secretat de celulele C parafoliculare tiroidiene, creste in cancerul tiroidian medular; astfel, acest hormon este un indicator fidel (marker tumoral) al prezentei cancerului medular atunci cand valoarea sa din sange este crescuta;
    3. in afara calcitoninei in cazul carcinomului tiroidian medular, nu avem alti markeri tumorali pentru celelalte forme de cancer tiroidian;

    C. Scintigrafia tiroidiana:

    1. arata daca un nodul descoperit la examinarea clinica sau ecografic capteaza sau nu substanta radioactiva (iod sau technetiu);
    2. un nodul care capteaza se numeste “cald” si este aproape intotdeuna benign; acest tip de nodul poate sa produca hormoni tiroidieni in exces si sa duca la hipertiroidie;
    3. daca nu capteaza este un nodul “rece”; in acest caz probabilitatea sa fie malign este mai mare, in jur de 10-20%;
    4. de obicei scintigrafia se recomanda cand nivelul TSH este supresat, acest lucru putand indica un nodul care produce hormoni tiroidieni, deci “cald” scintigrafic;

    D. Ecografia tiroidiana:

    1. este investigatia imagistica cea mai importanta in evaluarea nodulilor tiroidieni; poate detecta si caracteriza inclusiv nodulii care nu sunt palpabili;
    2. exista anumite aspecte ecografice ale unui nodul care pot sugera malignitatea: contur neregulat (cu limite neclare fata de restul glandei), prezenta de microcalcificari in interior, asa-numitul aspect hipoecogen, vascularizatia intensa, dimensiunile mai mari;
    3. se pot vizualiza, masura si caracteriza ganglionii latero-cervicali; acestia sunt mariti de volum si au aspect modificat atunci cand sunt infiltrati malign;

    E. Punctia tiroidiana cu ac fin (FNA- Fine Needle Aspiration):

    1. informatiile generale aici si aici;
    2. are avantajul ca poate fi efectuata fara ca pacientul sa necesite internare; nu necesita pregatire speciala, iar rezultatul poate fi oferit in aceeasi zi;
    3. diagnosticul de nodul benign elimina suspiciunea de cancer; chiar si asa urmarirea periodica este recomandata;
    4. diagnosticul de nodul malign este o indicatie absoluta pentru operatie- tiroidectomie; sunt detectate cu acuratete in special formele de carcinom papilar prin aceasta metoda;
    5. dezavantajul major al metodei este ca nu poate face distictia exacta intre tumorile foliculare benigne (adenoame) si cele maligne (carcioname); de aceea confirmarea diagnosticului de carcinom folicular se poate face de multe ori doar in urma examenului anatomo-patologic postoperator;

    F. Examenul anatomo-patologic:

    1. presupune examinarea la microscop a tesutului obtinut in urma unei operatii de indepartare totala sau partiala a tiroidei;
    2. avantajul major: este cea mai exacta si sigura metoda pentru diagnosticarea cancerului tiroidian;
    3. dezavantaj major: presupune interventia chirurugicala; daca nodulii se dovedesc benigni (asa cum sunt majoritatea), pacientul a suferit o operatie nenecesara si va trebui sa urmeze tratament de substitutie cu hormoni tiroidieni pentru restul vietii;
    4. daca diagnosticul nu poate fi stabilit prin punctia tiroidiana cu ac fin si suspiciunea de cancer ramane ridicata este de preferat ca un pacient sa fie supus unei interventii chirurgicale (care se poate dovedi ulterior ca nu era absolut necesara) decat sa fie lasat cu o posibila tumora maligna care se poate extinde;

    IMPORTANT: atat examinarea fizica cat si ecografia tiroidei pot ridica suspiciunea de cancer; totusi, niciuna din aceste metode de evaluare nu poate pune diagnosticul cert de cancer tiroidian; doar punctia tiroidiana cu ac fin (FNA- Fine Needle Aspiration) si examenul anatomopatologic al tesutului tiroidian obtinut dupa operatia de indepartare (totala sau partiala) a glandei pot spune cu siguranta daca exista sau nu celule modificate malign;

    Dr. Cristian-Claudiu Ţupea – Click aici pentru consultaţii

    Citiţi şi:

    – Cancerul tiroidian: frecventa, clasificare, factori de risc;

    – Cancerul tiroidian: tratament, urmarire, prognostic;



    Răspunsuri la întrebări (13)

    July 6, 2009

    Bodescu Laura:

    Buna ziua!
    Va scriu din nou deoarece am promis ca revin cu noutati dupa interventia chirurgicala pe care trebuia sa o fac in urma diagnosticului de Gusa nodulara LTS. Detaliile despre afectiune inca se mai gasesc in postarile mele anterioare.
    Interventia a avut loc pe data de 1 iulie si nu a fost nici pe departe atat de alarmanta cum ma asteptam. Mi s-a realizat o lobectomie stanga si recuperarea a fost foarte usoara, fiind externata dupa numai 2 zile. Cicatricea pare sa se repare frumos, in urma unei suturi transdermice (daca am inteles bine). Inca mai am mobilitate ceva mai redusa la nivelul gatului, insa nu mi se pare ceva neobisnuit avand in vedere faptul ca au trecut doar cateva zile. Trebuie sa mai merg pe data de 8 iulie pentru scoaterea unor fire de la capetele inciziei (firele folosite la sutura fiind resorbabile) si pe data de 20 iulie pentru rezultatul examenului la parafina.
    Singurele nelamuriri pe care le mai am sunt daca acum, ca am ramas numai cu un lob tiroidian, acesta va reusi sa preia intreaga functie a tiroidei sau va fi nevoie de tratament. Exista riscul sa ma ingras in urma operatiei?
    Pot merge in vacanta la mare dupa jumatatea lunii august daca ma feresc de soare la orele pranzului si acopar zona cu crema de protectie solara foarte mare si o esarfa?

    Va multumesc mult pentru rabdare si pentru ajutorul acordat!
    O zi cat mai buna!

    Raspuns:

    – in primul rand ma bucur ca totul a decurs bine si ca ati depasit operatia fara probleme;

    – legat de intrebari:

    1. lobul ramas poate prelua functia tiroidei, dar asta conduce de obicei la hipertrofierea (marirea) acestuia; pentru a preveni sa se intample asa se administreaza hormoni tiroidieni, 50% din secretia hormonala zilnica estimata; asta inseamna, de obicei, 50 micrograme de levotiroxina (Euthyrox) pe zi, luate dimineata pe nemancate, cu 1/2 ora inainte de micul-dejun; la 2 luni de la instituirea tratametului ar trebui verificat TSH-ul si ajustata doza in functie de rezultat;
    2. riscul de ingrasare nu este mai mare acum decat preoperator, cu condtitia ca TSH-ul sa ramana in valori normale;
    3. daca cicatrizarea decurge normal puteti merge fara probleme la mare in a doua jumatate a lunii august, cu masurile de protectie amintite;

    Dr. Claudiu Ţupea

      Boala Basedow-Graves: tratament, prognostic

      July 5, 2009

      TRATAMENT

      Desi debuteaza de multe ori impreuna, hipertiroidia si oftalmopatia Graves (afectarea ochilor) evolueaza ulterior diferit. De aceea tratamentul va fi discutat separat pentru cele doua manifestari cardinale ale bolii Basedow-Graves.

      I. Tratamenul hipertiroidiei:

      1. medicamentos; se folosesc medicamente numite antitiroidiene de sinteza (ex: Thyrolozol, Carbimazol, Propycil); acestea inhiba glanda sa produca hormoni in exces, restabilind astfel nivelurile normale ale acestora; sunt, in general, bine tolerate, cele mai frecvente efecte adverse fiind reactiile alergice (mancarimi, eruptii cutatanate, etc); tratamentul cu aceste medicamente este eficient doar atat timp cat este urmat, hipertiroidia reaparand atunci cand sunt oprite; de aceea, de multe ori, sunt folosite pentru a restabili functia tiroidiana normala inainte de un tratament definitiv al hipertiroidiei (iodul radioactiv sau operatia); durata tratamentului cu antitiroidiene de sinteza este de obicei intre 6 si 18 luni;
      2. interventia chirurgicala: este un tratament definitiv al hipertiroidiei; in timpul operatiei se scoate cea mai mare parte a tiroidei, lasandu-se doar o mica parte de tesut, pentru a nu afecta glandele paratiroide (4 glande de dimensiuni mici lipite de fata posterioara a tiroidei); dupa indepartarea tiroidei, pacientul trebuie sa urmeze tratament de substitutie permanent cu hormoni tiroidieni; este esential ca inainte de operatie functia tiroidei sa fie normala (TSH, T3, T4 in limite) pentru a nu aparea complicatii in timpul operatiei; complicatiile postoperatorii sunt destul de rare: afectarea patiroidelor cu hipocalcemie si afectarea unor nervi de la nivelul gatului cu raguseala temporara sau permanenta; riscul acestor complicatii depinde, in primul rand, de experienta chirurgului cu acest tip de operatie;
      3. iodul radioactiv: este un tratament defintiv al hipertiroidiei; consta in administrarea de iod radioactiv care va fi concentrat de catre tiroida si va determina distrugerea celulelor glandei; efectul se instaleaza lent, de obicei in 3-6 luni de la tratament; uneori poate fi nevoie de repetarea tratamentului daca nu se obtine normalizarea nivelului de hormoni; tratamentul este bine tolerat, cu efecte adverse extrem de rare (disconfort pe zona gatului); dupa tratament apare frecvent hipotiroidia, datorita distructiei tiroidei; in aceste cazuri, substitutia cu hormoni tiroidieni este necesara; iodul radioactiv este contraindicat la gravide si nu se recomanda sarcina timp de 1 an dupa tratament, pentru a nu se pune in pericol fatul; dupa aceasta perioada, sarcina este sigura; prezenta unei oftalmopatii active contraindica, de asemenea, folosirea iodului radioactiv, deoarece s-a demonstrat ca poate duce la agravarea acesteia;

      II. Tratamentul oftalmopatiei:

      Tratamentul oftalmopatiei depide de stadiul bolii. In formele usoare sau moderate nu este necesar, de multe ori, niciun tratament specific. In formele severe, cu afectarea nervului optic si scaderea vederii, se folosec metode mai agresive de tratament.

      1. masuri generale: pacientul va folosi in timpul zilei ochelarii cu lentile inchise la culoare, pentru a proteja ochii de lumina soarelui; va dormi noaptea mai ridica pentru a imbunatati drenajul venos; va folosi lacrimi artificiale daca apare senzatia de uscaciune;
      2. glucocorticoizi (prednison, medrol, hidrocortizon, etc): se pot administra atat ca perfuzii cat si in tratament oral; scopul tratamentului este sa scada inflamatia din jurul globilor oculari, cu imbunatatirea vederii si diminuarea exoftalmiei; acest tratament (in special cel cu administare orala zilnica) prezinta riscurile unor complicatii, dintre care cel mai important este cel de osteoporoza la femeile aflate in menopauza precum si de agravare a hipertensiunii si a diabetului (daca aceste afectiuni existau inaintea tratamentului);
      3. metotrexat (si alte citostatice): tratament de rezerva, daca masurile generale si glucocorticoizii nu produc amelioarare si vederea este amenintata;
      4. tratament chirurgical: se incearca decompresia orbitei cu indepartarea unui perete osos; scopul este de a “face mai mult loc” globilor oculari si tesutului inflamat din jurul acestora prin marirea volumului orbitei; din cate stiu nu se face in Romania; este o intreventie dificila si ar trebui facuta doar in centre cu experienta;
      5. iradierea orbitei: prin iradierea tesuturilor din spatele globilor oculari se incearca diminuarea inflamatiei (“umflarii”) acestora, cu restabilirea miscarilor normale ale acestorae si diminuarea exoftalmiei;

      Precizare: diagnosticul si tratamentul afectarii oculare din boala Basedow trebuie facut in colaborare cu un medic oftalmolog;

      PROGNOSTIC

      In general evolutia bolii sub tratament este buna. Folosirea unuia dintre cele doua tratamente definitive (operatia sau iodul radioactiv) rezolva hipertiroidismul, care, in acesta afectiune, este de multe ori sever. Dupa aceea, pacientul trebuie urmarit periodic pentru a evalua eficienta tratamentului de substitutie. Oftalmopatia este de cele mai multe ori controlata cu metodele expuse mai sus. De obicei este mai activa in primii ani de boala, ulterior intrand intr-o faza cronica (stationara). Exista totusi si forme severe (5-10% dint totalul cazurilor) care sunt dificil de tratat si la care boala evolueaza in ciuda tratamentelor aplicate.

      Daca boala nu este tratata, hipertiroidismul se agraveaza cu risc crescut de complicatii severe cardiace (fibrilatie atriala, insuficienta cardiaca) sau osoase (osteoporoza). In plus calitatea vietii pacientului netratat este de multe ori scazuta. Oftalmopatia poate si ea evolua cu amenintarea vederii in cazurile severe.

      Dr. Cristian-Claudiu Ţupea – Click aici pentru consultaţii

      Citiţi şi:

      – Boala Basedow-Graves: definiţie, frecvenţă, factori de risc;

      – Boala Basedow-Graves: manifestări, diagnostic;

      Adenomul toxic tiroidian

      July 4, 2009

      I. Definitie:

      Adenomul toxic tiroidian este o tumora benigna (necanceroasa) care produce hormoni tiroidieni autonom, fara a se mai afla sub cotrolul normal exercitat de hipotalamus si hipofiza. Atunci cand aceasta secretie devine excesiva apar manifestarile de hipertiroidie.

      II. Frecventa:

      Reprezinta 3-5% din toate cazurile de hipertiroidie. Poate aparea la orice varsta, fiind cel mai frecvent descoperit la pacienti cu varste curpinse intre 20-40 de ani.

      III. Cauza:

      In multe dintre cazuri, este reprezentata de o mutatie care activeaza receptorul de TSH si determina un nodul sa-si mareasca progresiv dimensiunile si sa produca hormoni tiroidieni in exces. Altfel zis, din cauza acestei mutatii, nodulul respectic se comporta ca si cum ar fi stimulat in mod cronic de la nivel hipofizar.

      IV. Manifestari:

      Adenomul toxic tiroidian se manifesta din punct de vedere clinic sub forma unui nodul tiroidian unic. De obicei pacientul isi aminteste ca nodulul respectiv a aparut de mult timp (cativa ani), timp in care a crescut lent in dimensiuni. Cand atinge 2.5-3cm in diametru productia de hormoni devine excesiva, determinand manifestarile tipice de hipertiroidie, descrise pe larg aici. De obicei nodulul este vizbil cu ochiul liber atunci cad ajunge in aceasta faza de hipertiroidie, putand determina fenomene compresive (dificultati la inghitire si respiratie) pe trahee si/sau esofag . Spre deosebire de Boala Basedow-Graves nu exista niciun fel de manifestari oculare asociate.

      V. Diagnosticul:

       

      Scintigrafie tiroidiana cu imagine tipica de adenom toxic (zona intunecata), cu inhibarea captarii in restul glandei; cu linie rosie punctata este evidentiat conturul tiroidei.

      VI. Tratament:

      1. Medicamentos (antitiroidiene de sinteza: Thyrozol, Carbimazol, Propicyl):

      2. Iodul radioctiv:

      3. Operatia:

      VIII. Complicatii:

      Netratata, hipertiodia poate avea efecte negative severe asupra inimii, oaselor si a calitatii vietii in general:

      1. la nivel cardiac determina aparitia pulsului neregulat, resimtit de pacient sub forma unor palpitatii suparatoare; in cazuri severe poate aparea fibrilatia atriala (o aritmie cardiaca periculoasa) sau insuficienta cardiaca;
      2. la nivel osos determina aparitia osteoporozei, mai ales la femeile aflate in menopauza; osteoporoza creste riscul de fracturi;
      3. creste nervozitatea, iritabilitatea, afecteaza functia reproductiva;

      Dr. Cristian-Claudiu Ţupea – Click aici pentru consultaţii

      Guşa Polinodulară Toxică/Hipertiroidizată

      July 3, 2009

      I.Definitie:

      Este o afectiune caracterizata prin excesul de hormoni tiroidieni (hipertiroidie) aparut pe fondul unei gusi polinodulare. In cele mai multe cazuri, nodulii tiroidieni sunt prezenti cu mult timp inainte de declansarea hipertiroidiei.

      Explicatii:

      Gusa polinodulara: prezenta a doi sau mai multi noduli la nivelul glandei tiroide;

      Gusa polinodulara simpla: o gusa plinodulara asociata cu productie normala de hormoni.

      II. Frecventa si distributia pe sexe:

      Frecventa depinde foarte mult de prezenta sau absenta unor cantitati adecvate de iod in alimentatie. Astfel, in zonele cu deficit de iod (cum este si o parte din Romania), este mai frecventa, putand fi principala cauza de hipertiroidie. In populatiile la care necesarul de iodul este asigurat, este intalnita mai rar, fiind devansata intre cauzele de hipertiroidie de Boala Basedow-Graves.

      Apare mai des la femei, la fel cum si nodulii tiroidieni sunt mai frecvent intalniti la acest sex. Marea majoritate a cazurilor se descopera la pacienti cu varsta peste 50 de ani.

      III. Factori de risc:

      1. avand in vedere ca aceasta afectiune se dezvolta pe fondul unei gusi polinodulare simple, toti factorii de risc implicati in aparitia nodulilor tiroidieni, descrisi pe larg aici, sunt si factori de risc pentru gusa polinodulara toxica;
      2. dupa aparitia nodulilor tiroidieni, administrarea de iod in cantitati crescute (de ex. medicamente sau substante de contrast iodate), poate precipita hipertiroidia.

      IV. Mecanismul bolii:

      Etapele, in cazul deficitului de iod, sunt:

      1. initial, glanda tiroida normala;
      2. marirea difuza a tiroidei in incercarea de a capta mai bine iodul insuficient;
      3. dezvoltarea nodulilor tiroidieni, cu mentinerea productiei normale de hormoni;
      4. unul sau mai multi noduli devin autonomi, adica produc hormoni fara a mai fi controlati de hipofiza si hipotalamus;
      5. in momentul in care pruductia hormonala a acestor noduli autonomi depaseste o limita, apare hipertiroidia.

      Atunci cand cauza nu este deficitul de iod, fazele sunt aceleasi, fara a mai trece prin etapa 2.

      V. Manifestari:

      – sunt cele tipice de hipertiroidism, descrise aici:

      – elemente particulare, mai frecvent asoiciate cu aceasta afectiune decat cu alte forme de hipertiroidie:

      1. complicatiile cardiace: palpitatii, fibrilatie atriala, acentuarea unei cardiopatii ischemice care fusese stabilizata sub tratament, ingreunarea respiratiei la eforturi din ce in ce mai mici; acestea sunt mai des intalnite pentru ca boala apare mai frecvent la varstnici, cand si afectiunile cardiace sunt mai prevalente;
      2. manifestari compresive: apasare la nivelul gatului, disconfort la inghitire sau la respiratie; fiind vorba de gusi polinodulare vechi, dimensiunile nodulilor sunt, in multe cazuri, suficient de mari pentru a comprima organele invecinate;

      VI. Diagnostic:

      A. Examenul clinic:

      1. palparea tiroidei de catre endocrinolog va arata prezenta nodulilor tiroidieni, putandu-se face aprecieri generale privind dimensiunile acestora; tiroida este nedureroasa si mobila cu deglutitia;
      2. nu exista adenopatii (ganglioni limfatici mariti) semnificative la nivelul gatului, asa cum se intampla in unele cazuri de cancer tiroidian;
      3. nu exista manifestari oculare, ca in boala Basedow-Graves;

      B. Testele de laborator:

      1. testele de functie tiroidiana vor arata modificarile tipice din hipertiroidie: TSH sub limita inferioara a normalului, iar fractiile libere ale hormonilor tiroidieni (FreeT3 si FreeT4) crescute;
      2. anticorpii asociati cu bolile tiroidiene autoimune (ATPO, Ac anti-tiroglobulina, TRAb) vor fi absenti;

      C. Ecografia tiroidiana:

      1. este cea mai buna si mai comoda metoda imagistica in evaluarea tiroidei;
      2. descrie cu acuratete nodulii tiroidieni si va preciza daca glanda se extinde in cavitatea toracica (gusa substernala);
      3. stabileste daca exista noduli suspecti de malignitate;

      D. Scintigrafia tiroidiana:

      1. arata daca nodulii descoperiti la examinarea clinica sau ecografic capteaza sau nu substanta radioactiva (iod sau technetiu);
      2. un nodul care capteaza se numeste “cald”; acest tip de nodul este autonom, produce hormoni tiroidieni in exces si determina hipertiroidia;
      3. daca nu capteaza, este un nodul “rece”; gusa polinodulara toxica este caracterizata de prezenta a multipli noduli, unii “calzi”, altii “reci”;

      VII. Tratament:

      1. medicamentos: se face cu antitiroidiene de sinteza (Thyrozol/Carbimazol/Propicyl); acestea vor normaliza productia de hormoni intr-un interval de timp de la cateva saptamani la cateva luni; este important ca nivelul TSH sa fie in limite normale la aplicarea unuia dintre tratamentele definitive (vezi mai jos) pentru a nu expune pacientul unui risc cardiovascular suplimentar; in cazul utilizarii iodului radioactiv, medicamentul se va opri cu 3-4 zile inainte de doza de radioiod, urmand a fi reluat la 7 zile dupa aceasta; in cazul operatiei, antitioridianul de sinteza poate fi luat pana in ziua interventiei;
      2. iodul radioactiv: va fi captat predominant de nodulii autonomi, determinand distructia lor si rezolvarea hipertiroidiei;
      3. interventia chirurgicala: este indicata in special la gusile mari, compresive; tiroida se va indeparta (aproape) complet, pacientul urmand apoi tot restul vietii tratamentul de substitutie (inlocuire) cu hormon tiroidian – l-tiroxina (Euthyrox/LThyroxin);

      VIII. Urmarire:

      1. dupa tratamentul cu iod radioactiv evaluarea se va face periodic; daca la 6 luni hipertiroidia persista, se va repeta doza; daca se instaleaza hipotiroidismul (deficit de hormoni tiroidieni) permanent, pacientul va primi tratament de substitutie cu l-tiroxina;
      2. in cazul operatiei, dupa normalizarea TSH sub tratamentul de substitutie, evaluare se va face anual, cu masurarea TSH si FreeT4; doza de l-tiroxina se va ajusta, daca este necesar, in functie de rezultate;

      IX. Prognostic:

      Din cauza faptului ca este o afectiune a varstelor mai inaintate, cand sunt prezente frecvent si alte patologii, gusa polinodulara toxica/hipertiroidizata se poate dovedi dificil de tratat. Pacientii varstinici sunt mult mai susceptibili la complicatii cardiace si osoase (osteoporoza) si pot tolera mai greu interventiile chirurgicale. Cei cu gusi mari, care coboara in torace (retrosternale) au nevoie de operatii mai ample, cu deschiderea cutiei toracice.

      Cu toate acestea, descoperita la timp si corect tratata, aceasta afectiune se rezolva in marea majoritate a cazurilor.

      Dr. Cristian-Claudiu Ţupea – Click aici pentru consultaţii

      Răspunsuri la întrebări (12)

      ana:

      Buna ziua,
      Am 33 de ani,am pierdut o sarcina care din punct de vedere anatomico-patologic a fost molara; Dupa 4 luni mi-am facut toate analizele posibile la synevo cluj, printre care si doua valori pentru tiroida,astfel situatia este aceasta:
      -Anti TPO rezultat 94,9 …….valori normale <34
      -TSH REZULTAT <0.005………..valori normale 0.27-4.2
      (doar aceste valori nu sunt bune, restul sunt chiar foarte bune)Ulterior, dupa aflarea acestor analize, mi-am facut un eco-tiroidian, din care a rezultat urmatoarele:
      VD =13,9 ml
      VS = 3,7 ml
      Tiroida hipertrofiata pe seama LTD, cu structura de fond omogen.
      LTD e ocupat de un macronodul de 1,95/2,3/3,9cm (9,2ml)omogen cu o zona de lichefiere centrala, bine vascularizat periferic si central
      Apoi am efectuat o scintigrafie tiroidiana efectuata cu I-131
      Lobul tiroidian Drept- hipertrofiat, transformat nodular cu fixare modificata, Net crescuta a trasorului iodofil in 1/3 medie aspect de nodul ‘cald’, fara suspiciune.
      Lobul tiroidian stang -nevizualizat
      RIC -valoare crescuta
      REZULTAT -Nodul LTD adenomatos.Adenom toxic tiroidian LTD.
      Raspunsul medicului specialist endocrinolog a fost, de ce sa ne mai chinuim cu tratament, cand se poate face repede o operatie care in doua zile esti acasa.
      Eu asteptam sa mi se explice de fapt ce reprezinta aceste valori din rezultatele mele, si sincer nu stiam ce inseamna pana nu am venit acasa si am citit pe internet despre adenomul toxic.Am incercat sa-i spun medicului sa ma lamureasca desre ce este vorba, dar medicul nu a fact altceva decat sa-mi scrie adresa la ce medic sa ma operez.
      Acum as avea o intrebare:
      -cum ma va afecta pe viitor acest nodul, si daca as mai ramane insarcinata ar afecta sarcina? Ma intreb acesta a fost motivul pentru care am pierdut sarcina de dinainte de a stii de aceste probleme.
      In familia mea nu cunosc cazuri de acest gen.
      As dori un copil ce ma sfatuiti sa fac?
      M-am ingrasat un pic,adica de la 55 Kg la 59 Kg ,dar cu sarcina pierduta, in rest ma deranjeaza ceva in gat cateodata, ceva de genul ’strangere’
      Va multumesc anticipat!

      Raspuns:

      – din datele prezentate reiese ca aveti o hipertiroidie (TSH subnormal) cauzata de un adenom toxic tiroidian (rezultatul scintigrafiei care a aratat ca nodulul este hipercaptant, “cald”); valoarea ATPO marita arata ca exista predispozitie pentru o tiroidita cronica (Hashimoto); cele doua afectiuni (adenomul toxic si tiroidita cronica) sunt independente una de alta si au efecte opuse pe functia tiroidei: adenomul toxic produce hipertiroidie, iar tiroidita Hashimoto este pricipala cauza de hipotiroidism;

      – evolutia adenomului toxic tiroidian netratat este sa creasca in dimensiuni si sa produca, progresiv, cantitati din ce in ce mai mari de hormoni tiroidieni, cu agravarea hipertiroidiei;

      – excesul de hormoni tiroidieni scade fertilitatea (deci o sarcina ar putea fi obtinuta mai greu in aceste conditii); daca totusi, fiind hipertiroidiana, ramaneti insarcinata exista un risc crescut de avort spontan, complicatii legate de nastere sau greutate scazuta a copilului; de aceea sfatul meu este sa tratati acest adenom toxic (si, implicit, hipertiroidismul) inainte de a ramane insarcinata; cea mai buna solutie este interventia chirurgicala, asa cum vi s-a recomandat; se indeparteaza astfel nodulul si se rezolva excesul de hormoni tiroidieni in acelasi timp; alternativa este iodul radioactiv; totusi, dupa iod trebuie sa treaca minim un an pana la sarcina (pentru a nu provoca malformatii fatului), efectul se instaleaza lent (in luni de zile) si pot fi necesare mai multe doze pentru normalizarea secretiei de hormoni (fiecare noua administrare amanand sarcina cu inca un an); tratamentul medicamentos (cu antitiroidiene de sinteza) este riscant pe timpul sarcinii (poate fi folosit inainte de operatie pentru a normaliza nivelul de hormoni tiroidieni); operatia va consta, cel mai probabil, in scoaterea lobului drept (cel cu nodulul);

      – sarcina molara nu este o complicatie caracteristica hipertiroidismului;

      – valoarea crescuta a ATPO arata ca poate aparea o tiroidita cronica (deocamdata va aflati in faza de activare imuna, vezi aci) pe lobul ramas (presupunand ca va operati), cu distructia acestuia; este, de aceea, important sa controlati periodic (la 3 luni) valoarea TSH atat pana la sarcina cat si pe parcursul acesteia; daca apar modificari endocrinologul trebuie sa va ajusteze tratamentul de substitutie;

      – cresterea in greutate nu are legatura cu boala de tiroida; senzatia de strangere la nivelul gatului poate fi produsa de acel nodul, care este destul de mare;

      Dr. Claudiu Ţupea

      Răspunsuri la întrebări (11)

      geta bojin:

      buna ziua ,
      am 38 de ani , de cinci ani stiu ca am probleme cu tiroida mi s a spus ca am gusa polinodulara , am facut tratament ci iodtirox , dar am renuntat dupa o luna pt.ca ma simteam si mai rau .am baut ceai de sanziene.dupa un an am fost la alt medic in bucuresti , nu am inteles nimic ,mi a zis ca am venit la parhon ca la marul laudat , sa merg la craiova sa ma tratez.bun , am mers la craiova , la o doamna popescu , care mi a spus ca nu trebuia sa iau iodtirox (cred ca se scrie cu j)nu se mai da asa ceva si am tiroidita , mi a facut ecografie .la a doua intalnire i am adus analizele t3 ,t4 tsh care erau in limite normale a stat cu mine de vorba 5 minute , mi a zis ceva de o punctie si la revedere.cat as crede in tratam. naturiste simt ca medicina nu a fost inventata degeaba si continui sa cred ca nu am intalnit medicul cu har .ma simt rau ,chiar f rau , ameteli , dureri de cap , suparata ,nervoasa , am stari de lesin , simt un tremur in tot organismul. cand stau in pat imi pun o carte sub barbie , altfel ma deranjeaza.inima imi da batai de cap .puls marit , chiar tensiune putin ridicata. aproape permanent simt ceva care ma apasa in zona inimii .
      spuneti mi cu ce sa incep si unde sa ma duc .
      va multumesc .

      Raspuns:

      – daca analizele hormonale (TSH, T3 si T4) au iesit in limite inseamna ca tiroida functioneaza normal; prima concluzie ar fi ca starile pe care le aveti nu sunt cauzate de tiroida; chiar daca exista noduli tiroidieni sau glanda are aspect de tiroidita la ecografie, acestea sunt modificari locale, care nu au cum sa dea manifestari atat de extinse (palpitatii, lesin, dureri de cap, nervozitate); ca sa determine disconfort local (la nivelul gatului), gusa trebuie, in general, sa fie destul mare (vizibila cu ochiul liber cu usurinta); nu ati precizat dimensiunile tiroidei gasite la ecografie, astfel incat nu pot sa va spun daca intr-adevar poate sa provoace simptome locale;

      – daca s-a recomandat o punctie inseamna ca exista unul sau mai multi noduli destul de mari pentru a fi evaluati in acest fel; din nou, fara o descriere ecografica a acestora si fara dimensiuni este destul de greu sa va spun daca indicatia de punctie este justificata; dat fiind disconfortul minor asociat cu punctia cu ac fin, probabil ca ar fi mai bine sa o faceti pentru a nu exista suspiciuni privind natura nodulilor;

      – trebuie cautata o alta explicatie pentru aceste stari pe care le aveti, daca disfunctia tiroidiei se exclude; manifestarile descrise pot avea multe cauze: de la un nivel crescut de stres (o nevroza) pana la afectiuni organice; un consult la un medic internist poate fi un inceput in gasirea acestei cauze;

      Dr. Claudiu Ţupea

      Răspunsuri la întrebări (10)

      liana:

      Buna ziua, am 38 ani si am fost diagnosticata cu gusa hipertiroidizata. Sunt sub tratament din febr. 2009, moment in care am facut si ecografia cu rezultatul:lob drept: 23,6ml; lob stang 16ml.Interpretata ca: hipertrofie moderata a ambilor lobi cu structura inomogena prin prezenta de multiple formatiuni hipoecogene cu dimensiuni intre 3 si 10mm, iar vascularizatia normala usor accentuata pe parenchin. Analiza sangelui cu valorile: TSH 0,09(din pacate unitatea de masura nu pot sa o precizez) FT4: 3,26ng/ml TRAb:2,46UI/l; Anti-TPO: 22,5 UI/ml; FSH: 9,11 UI/L; LH: 11,8 UI/L; VSH: 21-39mm.Tratamentul l-am efectueat cu Thyrozol 10mg si Propanolol.
      Acum am primit recomandarea d-nei dr. endocrinolog (fara sa-mi fi pomenit inainte in decursul celor cinci luni de observatie si tratament) sa fac operatie pentru indepartarea gusei tiroidizate. Faptul m-a bulversat peste masura si mi-a creat o stare de panica permanenta daca resping ideea operatiei agravez oare boala, iar daca accept si in urma operarii se va dovedi ca imi este mai rau? (mentionez ca anterior acestei propuneri starea mea era buna doar cu o usoara jena in zona gatului si transpiratii abundente)De asemeni la ultima analiza hormonala (23iunie)FT4 8,82 pmol/l;iar TSH 2,37 microUI/ml .
      Din ceea ce am citit pe acest sait am inteles ca ar fi de preferat descoperirea cauzei hipertiroidismului pentru a fi tratat, or in cazul meu doar banuiesc faptul ca ar fi ereditar. Mama (76 ani) prezinta o “umflatura” la baza gatului spre dreapta dar refuza ideea de a merge la un control. Eu am fost si oricum nu am inteles prea multe din ceea ce mi s-a spus.
      Imi exprim speranta ca voi primi un raspuns la aceasta dilema. Precizez ca am si doi copii de 10 si respectiv 9 ani ar fi posibil sa le fi “transmis ” si lor ceva din problema mea, ereditar?
      Va multumesc anticipat!!!!!!!

      ….

      Imi cer scuze mai era ceva: in urma examenului RMN mi-a fost depistat un microadenom hipofizar cu diametrul maxim de 3,2mm la nivelul adenohipofizei stangi. Pentru aceasta afectiune nu mi s-au dat niciun fel de explicatii si mi s-a recomandat doar reexaminarea dupa un an…. cu precizarea ca a fost o descoperire intamplatoare fara nici o legatura cu gusa hipertiroidizata. OARE ASA SA FIE?
      Multumesc din nou si sper sa nu va deranjez prea tare!

      Raspuns:

      – din ce ati descris dumneavoastra pare sa fie o gusa polinodulara destul de mare (dupa volumul lobilor) care produce hormoni in exces, determinand hipertiroidie; a fost initiat un tratament cu antitiroidian de sinteza (Thyrozol) si betablocant (propranolol) pentru normalizarea nivelurilor de hormoni tiroidieni si pentru reducerea simptomelor, aceasta fiind abordarea standard (deci corecta) in aceste cazuri; in acest moment exista mai multe posibilitati:

      1. continuati tratamentul cu Thyrozol si functia tiroidei este mentinuta in limite (TSH, freeT4 in valori normale); acest tratament este eficient doar atat timp cat este luat; in momentul in care-l intrerupeti hipertiroidia va reveni; in plus nu are niciun efect pe dimensiunile nodulilor (acestia nu vor scadea in dimensiuni sub tratament); problema ar fi ca Thyrozolul ar trebui luat pe termen nedefinit si, fiind un medicament de sinteza, are efecte adverse;
      2. va operati; se indeparteaza astfel definitiv nodulii tiroidieni, impreuna cu restul tesutului glandei; veti avea nevoie de tratament permanent cu hormoni pentru a-i inlocui pe cei produsi de tiroida; avantajul este ca acesti hormoni tiroidieni sunt identici cu cei umani, fiind din acest motiv mai bine tolerati decat un medicament de sinteza (Thyrozol), care este o substanta straina organismului;
      3. primiti tratament cu iod radioactiv; iodul radioactiv va distruge celulele tiroidiene care produc hormoni in exces; dezavanatjul este ca, fiind o gusa destul de mare, pot fi necesare doze multiple pana cand se obtine efectul dorit; tratamentul poate duce la micsorarea nodulilor, dar tiroida nu va reveni la dimensiuni normale; din aceste motive tratamentul cu iod radioactiv mi se pare o solutie de rezerva la dvs;
      4. nu mai faceti niciun tratament; de departe cea mai proasta decizie; hipertiroidia se va agrava cu risc de complicatii cardiace severe (fibrilatie atriala, insuficienta cardiaca) si osteoporoza; in plus tendinta nodulilor va fi, cel mai probabil, sa creasca;

      – recomandarea intereventiei chirurgicale mi se pare, in esenta, corecta; este firesc sa aveti emotii dar, pe de alta parte, exista o problema de sanatate pe care trebuie sa o rezolvati (si care este, fara indoiala, rezolvabila); operatia prezinta niste riscuri, care sunt totusi minore in cazul in care este facuta de un chirurg cu experienta;

      – gusa nodulara are o componenta genetica demonstrata si exista un risc mai mare de a face boala la cei care au rude de gradul I afectate;

      – acel microadenom hipofizar este probabil o mica tumora benigna care nu sproduce nimic; aproximativ 10-15% din populatia generala are asa ceva; in general acesti mici formatiuni descoperite intamplator nu cresc si nici nu secreta hormoni; ar trebui, totusi, facute niste teste hormonale pentru a verifica faptul ca este nesecretant; oricum, nu are legatura cu ce se intampla in tiroida;

      Dr. Claudiu Ţupea

      Răspunsuri la întrebări (9)

      July 2, 2009

      maria:

      Buna ziua,
      La 6 luni de la operatia de gusa nodulara,in urma analizei de Ca mi-au iesit urmatoarele valori:
      Ca ionic seric = 4.14 mg%
      Ca seric total = 9.1 mg/dl
      Va intreb, ar mai trebui sa iau Ca suplimentar, ce cantitate/zi,cate zile pe luna si ce produs comercial imi recomandati pt. a se absorbi si fixa cat mai bine (supliment alimentar sau produs de sinteza)?
      Va mltumesc pt. intelegere

      Raspuns:

      – valorile sunt normale, deci glandele paratiroide functioneaza normal si nu aveti nevoie de suplimentare ca tratament pentru hipocalcemie;

      – administrarea de calciu si vitamina D scade insa riscul de osteoporoza, o boala care apare frecvent la femeile aflate la menopauza; aceasta afectiune duce la demineralizarea oaselor cu cresterea riscului de fractura; pentru preventia osteoporozei va recomand produsul Cal-D-Vita (din farmacii), 2 cp/zi, zilnic;

      – in acelasi timp, repet, trebuie aplicat un tratament urologic pentru litiaza.

      Dr. Claudiu Ţupea