Dr. Claudiu Ţupea

Sunt Dr. Claudiu Țupea, medic primar endocrinolog, fondator și autor al blogului medical TIROIDA.ro, locul unde de 15 ani sunt alături de cei cu probleme tiroidiene.

Răspunsuri la întrebări (23)

Adina Ciupac:

Buna ziua,

va rog mult sa-mi dati mici explicatii in masura datelor pe care vi le dau. Mama mea( 55 ani) a fost diagnosticata cu tiroidita Hashimoto acum 4 ani. De 1 luna i s-a facut tiroidectomie totala ci diagnostic de carcinom papilar fara afectarea ganglionilor dar cu o mica extindere in tesutul adipos si in capsula tiroidiana. A facut iod radioactiv, a fost chemata peste 6 luni la control. Ce ma deranjeaza este ca atat medicul endocrinolog cat si cel de la medicina nucleara, in ciuda incurajarilor, au dat din cap a ingrijorare cand au vazut titrul anticorpilor anti-TG (740 nu mai stiu ce unitati, dar maximul este de 110). Ce inseamna asta? De ce sunt ingrijorati?
A doua intrebare tine de whole body scan, am vazut ca ati dat un exemplu de afectare a plamanilor. Mamei nu i s-a dat nici o explicatie, are doua astfel de imagini, in care apar doar niste puncte negre de dimensiuni reduse la nivelul vezicii, tiroidei si ovarului. Sunt repere sau diseminari ale cancerului?
Astept raspunsul dvs. cu multumiri.

Raspuns:

– tiroglobulina este produsa in organismul uman doar de catre celulele tiroidiene – normale sau modificate malign (ca cele din carcinomul papilar si folicular); de aceea, daca se elimina (aproape) toate celulele tiroidiene din organism, nivelul acesteia va fi nedetectabil sau extrem de scazut; in tratamentul cancerului tiroidian diferentiat (papilar si folicular) se face aceasta ablatie (eliminare) a celulelor tiroidiene prin interventia chirurgicala si apoi prin administrarea de iod radioactiv; masurand apoi tiroglobulina se verifica daca mai exista celule tiroidiene la nivelul organismului; daca nivelul tiroglobulinei este ridicat indica prezenta acestor celule care o secreta si, la pacientii cu cancer, pot arata o recidiva locala sau o metastaza; masurarea nivelului de tiroglobulina la pacientii cu carcinom tiroidian operat si tratat cu iod radioactiv este una dintre cele mai sensibile metode de a detecta precoce o recidiva (sau o metastaza); singura problema cu aceasta metoda este ca nu se poate folosi la pacientii cu un nivel ridicat ai anticorpilor anti-tiroglobulina, deoarece influenteaza si modifica masurarea nivelului tiroglobulinei; presupun ca aceasta este problema si cu mama dumneavostra, endocrinologul este pur si simplu lipsit de aceasta metoda de monitorizare a bolii;

– poate exista captarea iodului radioactiv pe zona tiroidei (daca nu s-a administrat tratament ablativ cu iod radioactiv anterior), pe zona glandelor salivare, stomacului si a vezicii urinare fara ca aceasta sa arate diseminarea sau persistenta cancerului; un whole-body scan este relevant la 6-12 luni de la operatie si de la tratamentul cu iod radioactiv; in principiu, din descrierea dvs, sunt toate sansele ca tratamentul sa fie eficient si problema cu acest carcinom tiroidian papailar sa se rezolve complet;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (23) Read More »

Răspunsuri la întrebări (22)

Domino:

Buna,
Sunt DOMINO din Constanta ,am 46 ani ,nu am avut nici o nastere .
-In 1986-1987 am fost diagnosticata la I.Parhon cu nodul tiroidian drept si cu boala Addison urmand un tratament intermitent cu Cortisol Roussel tb.si HHC perfuzabil.
In anul 2008 IULIE am inceput sa ma simt foarte rau am fost la I.Parhon si am fost externata cu urmatoarul diagnostic:
-BOALA ADDISON,GUSA MICROPOLINODULARA,EUTIROIDISM,TIROIDITA CRONICA AUTOIMUNA, DISCOPATIE LOMBARA BILATERALA OPERATA, UTER FIBROMATOS, DISPLAZIE MAMARA BILATERALA.
T3= 1,06
T4= 6,16
TSH= 1,31
ATPO = 2.651,30
S-a recomandat evitarea eforturilor fizice,stresului si dieta cu sare.
Octombrie 2008 am facut la Cluj o tiroidectomie totala cu descoperirea si prezervarea nervilor recurenti si a paratiroidelor.Concomitent prezint multipli noduli mamari(chistice si fibroadenoame calcificate).
Dupa operatie ,la Constanta mi se spune ca paraclinic nu se confirma boala ADDISON si intrerup tratamentul cu hidrocortison.
In acest moment iau Euthyrox 100mg /zi.
La ultimile analize acum 4 luni ,valorile au fost in limite normale si
starea mea generala este foarte proasta.
-nu pot sa merg fara sa obosesc nici 500m
-insomnii
-putere de concentrare scazuta
-stare de anxietate crescuta ,depresiva
-transpiratii ale mainilor
-tremur
Va rog sa-mi spuneti daca trebuie sa micsorez doza de Euthyrox ?

Raspuns:

nu pot recomanda modificarea tratamentului pe care-l aveti doar pe baza descrierii unor simptome; trebuie repetate testele de functie tiroidiana (TSH in primul rand) si evaluat tratamentul cu Euthyrox in functie de acestea in cadrul unui consult la endocrinolog;

– sunt un pic surprins ca la Constanta s-a infirmat diagnosticul de Boala Addison, care s-a pus de doua ori la Institutul Parhon; am niste rezerve fata de aceasta concluzie, mai ales ca lucrurile de care va plangeti pot fi cauzate de o insuficienta corticosuprarenala (ca in boala Addison); de accea va recomand sa faceti cat mai curand o reevaulare endocrinologica (eventual la medicul de la Institutul Parhon care va are in evidenta) pentru ca insuficienta corticosuprarenala (boala Addison) netratata poate avea consecinte foarte seriose;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (22) Read More »

Răspunsuri la întrebări (21)

Nicoleta:

Buna ziua,
Domnule doctor, in speranta ca voi fi printre primii trei, va rog frumos sa va spuneti parerea pentru urmatoarele:
-am 40 ani,
-mama are glanda de “slabire”,
-opertie ochi stang 11 ani (acoperire conjuctivala+proteza),
-operatie cezariana 30 ani (copil cu trizomie 21 in mozaic cu cromozomi derivati),
-examen ecografic: lob stang tiroidian discret marit prin prezenta spre polul inferior a unei formatiuni chistice de aprox.8.4mm, cu contur intern neregulat, fara semnal vascular.
-am luat tot luat in greutate fara a-mi schimba obiceiurile alimentare(7kg in ultimul an),pilozitate marita(nu am uter fibromatos),inapetenta sexuala, oboseala cronica, nervozitata marita cu accese de plans frecvente, gat uscat, uneori dureros, cu raguseala si cu accese de tuse cand ma enervez, in primavara : spasmofilie, ciclul regulat dar diminuat cantitativ in ultimul an.

Intrucat medicul ce m-a trimis la eco e in concediu…nu am facut alte analize…va rog din suflet, pentru ca nu mai am rabdare, pentru a-mi spulbera nelinistea…astept parerea dumneavoastra.

Cu mult respect pentru munca dumneavoastra de aici de pe blog,
multa sanatate,
Nicoleta

Raspuns:

– din informatiile prezentate rezulta ca aveti un mic nodul tiroidian la nivelul lobului stang, cu continut lichidian (chistic); faptul ca nu are semnal vascular inseamna ca nu sunt vase de sange in interiorul nodulului care sa-l hraneasca, ceea ce este caracteristic pentru nodulii chistici; in esenta, din descrierea ecografica, nodulul nu mi se pare ingrijorator si nu cred ca necesita la acest moment decat urmarire periodica cu repetarea ecografiei la 4-6 luni; daca ramane la fel nu este nevoie de vreun tratament, daca dimensiunile cresc semnificativ pot fi necesare alte proceduri diagnostice (ex. punctie cu ac fin); in orice caz, la acest moment nodulul nu reprezinta o urgenta si, deoarece este mic (sub 1 cm), nu are cum sa provoace simptome compresive (adica sa duca la disconfort local la nivelul gatului cu tuse, raguseala, gat uscat, etc);

– ar fi utile urmatoarele analize hormonale: TSH, freeT4, ATPO; acestea vor arata cum functioneaza tiroida, daca exista deficit de hormoni tiroidieni (hipotiroidie) sau exces (hipertiroidie); de asemenea arata daca exista predispozitie pentru o boala tioidiana autoimuna; aceste analize trebuie interpretate de un endocrinolog;

– pilozitatea accentuata nu are legatura cu tiroida; daca aceasta se confirma la un examen endocrinologic ar trebui facute niste teste pentru functia ovariana si a glandelor suprarenale;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (21) Read More »

Răspunsuri la întrebări (20)

Sandra:

Bine v-am gasit,
Sunt foarte placut impresionata de existenta acestui site care se dovedeste a fi foarte util celor care au tangente cu problemele de tiroida…
In consecinta, dupa cele citite peste tot si cele aflate de prin spitale, va adresez si eu rugamintea de a-mi oferi o parere, o viziune, oarecum integratoare daca se poate asupra problemelor care ma framanta.
Astfel:
Sunt Sandra din Iasi, am 34 de ani,iar in urma cu o luna de zile am fost diagnosticata cu tiroidita autoimuna, status eutiroidian. (TSH=1,3; FT4=1,2; ATPO=94,3)la Spitalul Univ. Sf. Spiridon din Iasi, Clinica de Endocrinologie. Nu am rude apropiate cu tiroida afectata. Am realizat acolo si alte investigatii simultan, respectiv test de osteodensiometrie (coloana vertebrala) cu valoarea medie de -1.5 (cu -2.1 la regiunea L4). La aceste diagnostice se adauga si artroza, plus sindrom tietze la nivelul sternului (unde exista formatiuni calcifiate intre stern si coaste). Se presupune astfel ca problemele de tiroida (care ar fi aparut pe terenul unei perioade de doi ani de stres si consum nervos)ar fi afectat sistemul articulor si cel osos. Pentru tiroida am fost chemata la control dupa 6 luni, nu mi s-a administrat tratament.
Pentru artroza mi s-au recomandat proceduri balneologice, laser.. etc.
Pentru osteoporoza tratamentul consta in Ca lactic(1*2/zi) + recaltrol (1/zi) timp de 1 an. Daca peste 1 an, la urmatoarul test de osteoporoza coeficientul va creste, atunci mi s-a recomandat tratament hormonal.
Starea generala de sanatate (calitatea vietii de fapt) lasa de dorit: am stari de oboseala accentuata, deprimare, dureri articulare (cel mai grav la nivelul sternului), cefalee. Greutatea este de 52 kg la 1,64 m inaltime (variaza in ultimii 2 ani intre 47-53 kg). La acestea se adauga si o usoara scadere a capacitatii de concentrare a atentiei, sau de memorare.
Daca ati avut rabdarea si bunavointa sa treceti cu privirea peste toata povestea mea, va multumesc si sper din toata inima sa ma aflu printre cele carora le veti raspunde.
Va salut respectuos,
Sandra

Raspuns:

– analizele de sange prezentate sustin diagnosticul de tiroidita cronica (autoimuna) cu functie tiroidiana normala; cu o precizare: valoarea ATPO nu este foarte crescuta, in general consideram valori relevante cele peste 200, chiar daca limitele labratoarelor sunt mai jos (pe la 30-40 UI/ml); asta inseamna ca exista mari sanse ca la dumneavoastra sa nu se declanseze niciodata hipotiroidia (care este principala complicatie a tiroiditei cronice); o ecografie de tiroida ar fi utila, deoarece ar arata daca exista modificari ale glandei compatibile cu aceasta boala; daca exista, riscul este ceva mai mare pentru a dezvolta pe viitor hipotiroidia; daca ecografic tiroida se prezinta normal, acest risc este mult redus; in orice caz, monitorizarea periodica este obligatorie, pentru a diagnostica si trata o eventuala disfunctie la timp;

– este posibil ca acest raspuns autoimun (reprezentat de valoarea crescuta a ATPO) sa se fi declansat dupa o perioada de stres mai ridicat;

– functia tiroidei este normala (TSH in limite normale), deci nu avea cum sa sa va afecteze densitatea osoasa; doar hipertiroidia (excesul de hormoni tiroidieni) duce la demineralizare osoasa si la osteoporoza, pe cand tiroidita autoimuna este cauza de hipotiroidie (deficit de hormoni tiroidieni); suferintele articulare (artrite, artroze, etc) nu sunt cauzate de afectiuni tiroidiene;

– nu imi este foarte clar de ce vi s-a recomandat o densitometrie osoasa (in sensul ca nu o gasesc necesara); nivelul de hormoni tiroidieni fiind normal, asa cum am precizat mai sus, se exclude o afectarea a densitatii osoase de cauza tiroidiana; daca ciclul menstrual este regulat se exclude suspiciunea de demineralizare cauzata de deficitul de estrogeni; rezulatatul este de osteopenie (nu osteoporoza), ceea ce arata ca aveti o densitate mai scauza care va predispune la osteoporoza postmenopauza; tratamentul cu calciu si vitamina D este util, alt tratament poate fi chiar daunator si-l consider nenecesar; aceste teste pentru masurarea densitatii osoase se fac in situatii bine stabilite, in care pacientul are un risc clar care-l predispune la demineralizare osoasa; cel mai adesea, acest risc este instalarea menopauzei, dat mai sunt si altele; din datele pe care mi le-ati oferit eu nu am identificat niciunul la dvs; fac aceste afirmati cu rezerva ca poate exista o alta afectiune pe care nu ati mentionat-o si care poate sa duca la pierdere de masa osoasa;

– afectarea starii generale nu este cauzata de tiroida, atat timp cat nivelul de hormoni tiroidieni este normal, asa cu reiese din nivelul normal al TSH;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (20) Read More »

Cancerul tiroidian: frecventa, clasificare, factori de risc

Cancerul de tiroida este cea mai frecventa tumora maligna care apare la nivelul sistemului endocrin. Acesta se prezinta in mod tipic sub forma unuia sau mai multor noduli tiroidieni. Este, totusi, extrem de important sa reamintesc ca 90-95% din nodulii tiroidieni sunt benigni.

I. Frecventa:

Statisticile la nivel mondial apreciaza ca in fiecare an apar 9 cazuri noi de cancer tiroidian la 100.000 de locuitori. Repartitia pe sexe arata ca femeile sunt de 2 ori mai afectate decat barbatii.

II. Clasificare:

In functie de tipul celular care sta la originea tumorii si de aspectul histologic s-au descris mai multe tipuri:

A. Carcinom papilar:

  1. este cea mai frecventa forma, reprezintand 75-80% din totalul cancerelor tiroidiene;
  2. face parte, alaturi de carcinomul folicular, din cancerele tiroidiene diferentiate;

B. Carcinom folicular:

  1. reprezinta 10-15% din totalul cancerelor tiroidiene;
  2. face parte, alaturi de carcinomul papilar, din cancerele tiroidiene diferentiate;

C. Carcinom medular tiroidian:

  1. reprezinta aproximativ 5% din total;
  2. deriva din celulele C parafoliculare; acestea secreta in mod normal calcitonina, un hormon care are rol in reglarea calciului;

D. Carcinomul tiroidian anaplastic:

  1. reprezinta 1-3% din totalul tumorilor maligne de tiroida;
  2. este o forma extrem de agresiva, neresponsiva la tratamente si, de obcei, cu evolutie rapida spre deces;

E. Altele:

  1. limfom tiroidian: deriva din limfocitele (globulele albe) aflate in tiroida;
  2. metastaze tiroidiene ale altor cancere: de san, renal, pulmonar;
  3. toate aceste forme reprezinta aproximativ 1% din totalul cancerelor de tiroida;

III. Factori de risc:

A. Expunerea la radiatii ionizante:

  1. creste riscul de aparitie a nodulilor tiroidieni, atat benigni cat si maligni;
  2. riscul de cancer este cu atat mai mare cu cat varsta la care a avut loc expunerea la radiatii a fost mai mica, copiii fiind in mod deosebit sensibili;
  3. sursa poate fi iradierea terapeutica (pentru a trata anumite boli) la nivelul capului, gatului si toracelui sau accidentele nucleare (Cernobal, 1986);

B. Sindroame genetice familiale:

  1. se refera la formele familiale de cancer tiroidian medular, unde un anumit defect genetic responsabil pentru dezvoltarea tumorii poate fi transmis la descendenti;
  2. aceste forme genetice reprezinta 20-30% din totalul cazurilor de cancer tiroidian medular, care, la randul lui, reprezinta aproximativ 5% din totalul cancerelor de tiroida;
  3. este important de retinut ca marea majoritate a tumorilor maligne de tiroida nu au o componenta genetica mostenita si nici nu asociaza un risc mai mare la descendenti;

Dr. Cristian-Claudiu Ţupea

Consultații și ecografii: MEDICOVER (programări la 021 98 96) și SANADOR (programări la 021 96 99).

Citiţi şi:

– Cancerul tiroidian: manifestari, diagnostic;

– Cancerul tiroidian: tratament, urmarire, prognostic;

Cancerul tiroidian: frecventa, clasificare, factori de risc Read More »

Răspunsuri la întrebări (19)

Maria:

Buna ziua d-le doctor
Sunt operata de gusa nodulara si va spuneam ca mi s-a depistat si o litiaza renala,pe care o banuiam ca ar fi legata de adm. excesiva de Ca, in urma discutiilor cu dvs. mi-m facut analizele ce Ca si au iesit in limite normale, adica: 4,14 Ca ionic si 9,1 Ca seric.
Mi-am tratat litiaza timp de 2 luni cate 15 zile pe luna cu produsele Uricol si Urinex si ma simpt mai bine, trebuie sa mai iau inca o luna,in aceasta perioada nu am mai luat Ca deloc pt. ca mi-a fost frica sa nu fac dinou depuneri…nisip sau asa ceva. Vin si va intrb ce sa fac sa mai iau ceva Ca, mai am din cand in cand palpitatii(un tremur in tot corpul, parca as fi nehranita)mentionez ca am 48 ani,1,68m,65kg si sunt de la 43 de ani la menopauza, nu am luat tratam. de substitutie pt. ca am fost op.de fibroadenom mamar (benig)

Raspuns:

– asa cum am precizat, nu cred ca simptomele pe care le aveti sunt legate de o lipsa de calciu; in consecinta, administrarea calciului nu le poate corecta;

– singurul motiv pentru suplimentarea cu calciu si vitamina D este pentru a face preventia osteoporozei postmenopauza; nu este obligatoriu sa urmati tratamentul, puteti astepta pana la rezolvarea litiazei daca va este teama ca pot aparea depuneri suplimentare la nivel renal;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (19) Read More »

Răspunsuri la întrebări (18)

stella:

Buna seara, sunt Stella pacienta din intrebarea precedenta, d-nule doctor va multumesc mult pentru un amplu raspuns, dar am vrut sa precizez: exoftalmie nu am, nu am dat niciodata Trab, dar am dat AT-TG, nu stiu daca e una si aceea – 36 (lim 0-100).

Ma scuzati, dar am uitat sa va pun o intrebare. Poate oare cumva cauza acestei boli (Basedow-Graves) fi prezenta streptococului de tip A, din cauza caruia probele reumatice sunt pozitive.

Raspuns:

– nu stiu sigur ce inseamna AT-TG, posibil anticorpi anti-transglutaminaza, imunoglobuline (anticorpi) ce apar in titru crescut in anumite boli digestive cu componenta autoimuna (celiachie); in orice caz nu sunt echivalenti cu TRAb (sau TSI – thyroid stimulating immunoglobulin);

– nu este nicio legatura intre (probabila) Boala Basedow-Graves si o suferinta de tip infectios; factorul reumatoid nu este indicatorul unei infectii streptococice, el apare crescut in unele boli autoimune, in special in poliartrita reumatoida; indicatorul infectiei cu streptococ de gup A este ASLO;

– boala Basedow este o suferinta autoimuna si, uneori, se asociaza cu alte boli din aceasta categorie; probabil aceste analize au fost recomandate pentru a exclude boala celiaca si poliartrita reumatoida;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (18) Read More »

Răspunsuri la întrebări (17)

stella:

Buna seara,
Ma numesc Stella, am 29 ani, nu am rude de gr. I cu afectiuni ale tiroidei. Prima data in anul 2005 a fost depistata hipertireoidita, dupa un tratament de mai mult de jumatate de an cu Thiamazole la recomandarea endocrinologului (in luna iulie dupa odihna la mare) am intrerupt tratamentul. Peste trei luni am dat recidiva, cu urmatorele rezultate:
T3 – 5.8 (lim 1.2-2.8)
T4 – 188 (lim 60 – 160)
TSH – 0.13 (lim 0.17 – 4.05)
ATPO – 1305 (lim 0-100)
si deasemenea cu toate caracteristicile tireotoxicozei forma autoimina: tremor, transpiratii, -kg, sete, etc deasemenea la eco- lobul sting 21×15 mm, lobul drept 25×19 mm, istmul 3mm, structura neomogena, pseudonodulara.
Dupa tratamentul cu Thiamazole de peste o jumatate de an aveam urmatorele rezultate:
TSH – 5 (lim 0.17 – 4.05)
ATPO – 219 (lim 0-100)
T4 liber – 0.85 (lim 0.8 -2.0)
Mi s-a recomandat pe linga Thiamazole (Mercazolil) sa iau si Eutyrox incepind de la o daza mica, marind-o treptat, dar doza mai mare de 50 mg nu o suportam, deoarece aveam palpitatii ale inimii (am prolaps al mitralei stingi).
Deci in decembrie 2007 pe tratament de 2 pastile a cite 20 mg de Thiamazole si 50mg Eutyrox aveam urmatorele rezultate:
TSH – 1.5 (lim 0.17 – 4.05)
ATPO – 282 (lim 0-100)
Peste una an deja, cu urmatorul tratament 1 pastila de Thiamazole si 62.5mg Eutyrox aveam urmatoarele rezultate:
TSH – 0.2 (lim 0.17 – 4.05)
ATPO – 2300 (lim 0-100)
deasemenea am dat probele reumatice care au fost pozitive: factorul reumatoid – 6 (lim 3)
La recomandarea endocrinologului am micsorat cantitatea de eutirox pina la 25 mg, si in luna ianuarie 2009 am incetat sa mai administrez orice fel de pastile: peste doua luni in martie avind urmatoarele rezultate:
T3 – 1.7 (lim 1.2-2.8)
T4 – 84 (lim 60 – 160)
TSH – 2.5 (lim 0.17 – 4.05)
ATPO – 49 (lim 0-100)
Acum in luna iulie am deja urmatorele rezultate>
T4 – 142 (lim 60 – 160)
TSH – 2.5 (lim 0.17 – 4.05)
ATPO – 99 (lim 0-100)
Eco la glanda tiroida:
Lobul drept 21×16.8 mm
lobul sting 15×15.5 mm
parenchimul difuz, ecogenitatea scazuta, diagnostic: gusa difuza gr. I-II
Deasemenea deasemenea medicul ORL me-a recomandat extirparea amigdalelor.
Daca puteti sa ma ajutati cu diagnosticul,
1.poate oare acum sa se dezvolte Hashimoto, care mai apoi sa duca la hipotireoidism?
2.Se poate cu asa caracteristici la odihna la mare, acum vara?
3.Eu nu am copii, dar speram in cel mai apropiat timp sa concepem un bebe, cum pot actiona acete afectiuni asupra fatului?
Eu va multumesc mult pentru raspuns.

Raspuns:

– conform analizelor prezentate, in 2005 ati dezvoltat o hipertiroidie cauzata, cel mai probabil, de boala Basedow-Graves; nu ati mentionat daca aveti si afectarea oculara (exoftalmia) care apare in aceasta afectiune si nici daca s-a masurat vreodata un nivel al TRAb (anticorpi care apar doar in boala Basedow); oricare dintre aceste doua elemente, impreuna cu simptomele si analizele de laborator descrise pune diagnosticul cert de boala Basedow; nivelul crescut al ATPO si aspectul ecografic sunt argumente mai degraba indirecte pentru prezenta acesteia;

– evolutia naturala a bolii Badow-Graves este oscilanta, cu perioade de accentuare si perioade de remisie (atenuare); perioadele de remisiune pot sa apara sub tratamentul cu antitiroidian de sinteza (thiamazol) si sa se mentina si dupa intreruperea acestuia; aproximativ 20-30% dintre pacienti au remisiuni prelungite (de ordinul lunilor sau anilor) ale acestei afectiuni autoimune;

– exista situatii in care boala Basedow poate evolua catre o tiroidita cronica (Hashimoto) cu instalarea hipotiroidismului; acest lucru se intampla, in general, dupa multi ani de evolutie si la un numar relativ mic de pacienti; de aceea cred ca la dumneavoastra este vorba mai degraba de o perioada de remisie a bolii decat de evolutia spre tiroidita cronica; cu certitudine nu se poate spune decat urmarind functia tiroidei periodic; daca TSH creste peste limta superioara (in absenta tratamentului cu thiamazol) inseamna ca evolutia este spre tiroidita cronica; daca se mentine normal inseamna ca sunteti intr-o perioada de acalmie a bolii; daca scade, poate arata o recidiva a hipertiroidismului;

– expunerea prelungita la soare reprezinta un stres (termic) pentru organism si poate deregla acest echilibru imunitar in care va gasiti acum; in plus, daca exista oftalmopatia, se poate agrava in cazul expunerii la lumina puternica; in concluzie, puteti merge dar cu precautii legate de aspectele precizate;

– disfunctia tiroidei (hipo- sau hipertiroidie) este nociva in sarcina; in timpul sarcinii boala Basedow-Graves se atenueaza de obicei; exista totusi riscuri legate de faptul ca nu ati primit un tratament definitiv al hipertiroidiei (iod radioactiv sau chirurgical); mai multe informatii aici; se poate evalua daca exista un risc crescut de recidiva a bolii masurand un nivel al TRAb (numit si TSI la unele laboratoare); daca nivelul este mare, exista un risc mai mare sa apara o recidiva in viitorul apropiat, ceea ce, in opinia mea, ar trebui sa amane sarcina pana la tratarea definitiva a bolii; din pacate, un nivel mic al TRAb nu garanteaza ca nu vor fi probleme legate de sarcina ci doar ca riscul de reaparitie al hipertiroidiei este mai mic in perioada urmatoare;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (17) Read More »

Răspunsuri la întrebări (16)

irina:

Domnule Doctor,
am 38 de ani, insarcinata in saptamana 36.anul trecut, inaintea sarcinii tsh 3,06.fara simptome, fara tratament, nimeni nu mi a spus ceva ca nu ar fi regula.la inceputul sarcinii tsh-3,66(o,27-4,2).dr ginecolog mi a recomandat o tb de jodit 100.simptome prezente(oboseala,senzatie de foame acuta, stari de frig);au fost interpretate de catre mine, din pacate , legate de sarcina.acestea au incetat rin luna a 3, 4 a sarcinii.saptamna 26 de sarcina tsh 3, 9(0,27-4,2)T3 T4 -in limite normale.tremitere la dr endocrinolog care mi a recomandat o tb pe zi tyrex 50; din 2 in 2 saptamani control; tsh a scazut la 2, 54 iat hormonii tiroidieni au ramas in limite normale.
intrebare: faptul ca nu am inceput tratamentul de la inceputul sarcinii ci doar din saptamana 26poate sa determine un retard mintal al copilului. exista statistici, este dovedit….?sincer imi fac foarte multe griji.
multumesc anticiat

Raspuns:

– din informatiile pe care le-ati prezentat rezulta ca valoarea TSH nu a fost niciodata peste limita superioara; in aceste conditii fatul nu a fost expus unui deficit de hormoni tiroidieni si nu are, din acest punct de vedere, vreun risc de deficit intelectual;

doar daca nivelul TSH depaseste limita superioara a normalului (cu T3 si T4 cu valori normale – hipotiroidism subclinic, sau cu T3 si T4 sub limita – hipotiroidism clinic) exista un risc pentru dezvoltarea anormala a sistemului nervos la fat;

– ar fi trebuit masurat un nivel al ATPO, care sa arate daca este vreo predispozitie pentru tiroidita cronica, aceasta fiind cea mai frecventa cauza de hipotiroidie la varsta dumneavoastra; o valoare crescuta inseamna un risc mai mare de a dezvolta o hipotiroidie, inclusiv in timpul sarcinii, si atunci tratamentul pe care l-ati inceput este necesar pentru a mentine TSH in limite ; daca ATPO este normal, cel mai probabil aceste oscilatii ale TSH nu reflecta decat modificarile normale care apar in functia tiroidei in sarcina;

– tratamentul cu levotiroxina nu are efecte adverse asupra sarcinii si, chiar daca nu ar fi absolut necesar (in situatia in care nivelul ATPO este normal), este mai bine sa-l continuati, avand in vedere ca TSH era spre limita superioara a normalului si ca pe parcursul unei sarcini normale nevoia de hormoni tiroidieni creste;

Dr. Claudiu Ţupea

Răspunsuri la întrebări (16) Read More »

Răspunsuri la întrebări (15)

szilagyi valeria:

am 42 ani, am un copil de 7 ani cu nastere normala,mi s-a descoperit o tiroidita acum 3 ani m-am tratat cu l-thyroxin 25, un an jumatate dar nu m-am simtit bine dupa care am trecut la trat.homeopatic un an si jumatate dupa care m-am simtit mai bine.Mi s-a descoperit acum din analizele urmatoare tiroidita autoimuna hashimoto ,sunt insarcinata 6 saptamani, am efectuat analizele acum 2 zile :atpo=600,tsh 2.33,ft4=15, dar acum o luna au fost: atpo=389.9, t3=3.1,t4=165.5, ft4=23.6,tsh=0.011.as dori sa stiu care sunt riscurile pentru copil, si separat ptr.mine.va multumesc foarte mult.

Raspuns:

– atat timp cat TSH si freeT4 sunt in valori normale nu exista, din punctul de vedere al tiroidei, niciun risc;

– legat de rezulatetele prezentate: nu ati precizat valorile normale ale hormonilor tiroidieni si nici daca cele doua seturi de analize au fost facute la acelasi laborator; primele (cronologic) aratau un grad de hipertiroidism, cu un TSH sub limita; acesta nu este caracteristic pentru tiroidita cronica, de aceea nu sunt convins ca sunt corecte; ultimile analize efectuate arata o functie tiroidiana normala, care nu pune in pericol nici fatul nici pe dvs; valoare mare a ATPO sustine diagnosticul de tiroidita cronica;

– iata ce cred eu ca ar trebui facut:

  1. trebuie repetate lunar TSH si freeT4 in timpul sarcinii, datorita riscului crescut de a expune fatul deficitului de hormoni tiroidieni daca boala evolueaza;
  2. daca TSH creste si/sau valoarea freeT4 scade in afara limitelor normale trebuie inceput tratamentul cu l-tiroxina; obiectivul acestui tratament va fi sa tina TSH in 1/2 inferioara a intervalului normal;
  3. valoarea ATPO nu trebuie urmarita deoarece nu are relevanta pentru functia tiroidei;
  4. daca TSH si freeT4 raman normale pe tot parcursul sarcinii, functia tiroidei trebuie urmarita la 3 luni (cu aceleasi analize) in primul an dupa nastere, deoarece in aceasta perioada se accentueaza boala si se poate instala hipotiroidismul;

Dr. Claudiu Ţupea

    Răspunsuri la întrebări (15) Read More »

    Răspunsuri la întrebări (14)

    Narcis:

    Buna seara,

    Va rog, in limita timpului dvs, sa-mi dati un sfat legat de urmatoarele analize:
    -ATPO: 508.6U/ml (lim normale 0-60)
    -TSH: 1.57 ulU/ml (lim normale 0.4-4)
    Ecografie:
    -lob drept: ecostructura neomogena, dezorganizata, micronodulara, vascularizatie accentuata
    -lob stang: idem
    -fara adenopatii latero-cervicale

    cateva detalii:
    -sunt din Constanta, am 36 ani, o am pe mama operata la Parhon in urma cu 22 ani
    -dupa a doua nastere, in 2004, nu am reusit sa mai slabesc: am pornit de la 65kg si acum am 73kg
    -in urma cu 3 ani am fost diagnosticata de catre Dl Dr Simion cu tiroidita hashimoto, nu a prescris tratament la momentul respectiv, urmand sa refac analizele dupa 1 an. Abia in urma cu 2 luni am reluat analizele si echo pe care vi le-am prezentat.

    va multumesc frumos,
    seara buna

    Raspuns:

    – conform analizelor prezentate aveti intr-adevar o tiroidita cronica (Hashimoto); aceasta este o boala autoimuna in care sistemul imun nu mai recunoaste tiroida si o ataca, determinand distrugerea glandei si instalarea hipotiroidismului; dupa cum am descris aici boala are mai multe etape, si evolutia in urmatoarea faza nu este obligatorie; dumneavoastra va aflati acum in faza de activare imuna, in care tiroida reuseste sa produca hormoni in cantitati normale, desi este supusa unui atac din partea sistemului imun;

    – exista, totusi, un risc crescut ca boala sa evolueze si tiroida sa nu mai reuseasca sa produca hormonii necesari, cu aparitia hipotiroidiei; de aceea este indicat sa repetati un TSH la fiecare 6 luni, pentru a surprinde acest moment din timp; daca TSH este gasit anormal crescut trebuie masurat nivelul freeT4 si consultat un endocrinolog pentru a decide oportunitatea tratamentului de substitutie (de inlocuire) cu hormoni tiroidieni;

    – urmarita periodic (asa cum v-am recomandat), boala este usor de controlat si, daca va fi necesar, tratamentul va fi inceput la timp, fara sa apara manifestarile de hipotiroidism;

    – problema cu greutatea nu poate fi pusa pe seama tiroidei atat timp cat secretia de hormoni este normala (asa cum a reiesit din nivelul normal al TSH); puteti incerca o dieta hipocalorica combinata cu un program de exercitii fizice pentru a slabi;

    Dr. Claudiu Ţupea

    Răspunsuri la întrebări (14) Read More »

    Cancerul tiroidian: manifestari, diagnostic

    I. Manifestari

    A. Functia tiroidei:

    1. in marea majoritate a cazurilor de cancer tiroidian productia de hormoni tiroidieni ramane normala, neaparand manifestari de hipertiroidie sau hipotiroidie;
    2. asta insemna valori normale ale TSH si FT4;

    B. Manifestari la nivelul tiroidei:

    1. prezentarea tipica a cancerului tiroidian este de nodul tiroidian (unul sau mai multi); nodulii maligni pot avea dimensiuni variate, de la cativa milimetri pana la 8-10 cm;
    2. ca regula generala, un nodul cu dimensiuni mai mari va necesita investigatii mai amanuntite, riscul de cancer fiind mai mare;
    3. desi majoritatea nodulilor tiroidieni maligni sunt nedurerosi, durerea sau disconfortul aparute la nivelul unui nodul ridica suspiciunea de cancer tiroidian;
    4. cresterea rapida (cateva saptamni- cateva luni) in dimensiuni a unui nodul tiroidian este un semnal de alarma;

    C. Manifestari regionale:

    1. marirea ganglionilor limfatici (adenopatie) de la nivelul partilor laterale ale gatului (latero-cervical) poate insoti cancerul tiroidian; adenopatia latero-cervicala nu este, totusi, specifica afectiunilor tiroidiene, aparand si in alte boli (infectii, boli hematologice, etc);
    2. modificarea vocii, cel mai adesea cu raguseala, nelegata de afectiuni ORL; apare din cauza afectarii de catre tumora a unor nervi care controleaza corzile vocale; acest simptom nu insoteste niciodata alte afectiuni tiroidiene;

    D. Manifestari la distanta:

    1. in cazuri avansate pot aparea diseminari la distanta: pulmonar, osos, limfatic; in fuctie de dimensiunile si numarul acestor metastaze pot aparea manifestari la nivelul organelor afectate;

    II. Diagnostic

    A. Examenul clinic:

    1. palparea tiroidei de catre medic poate arata prezenta unuia sau mai multor noduli; nodulii de dimensiuni mari si/sau de consistenta ferma ridica in special suspiciunea de cancer tiroidian; un nodul unic sau diferit in mod evident fata de restul glandei este de asemenea suspect;
    2. fixarea tiroidei (nu se mai „plimba” sub degetele examinatorului in timp ce pacientul inghite) poate arata o infiltrare maligna;
    3. detectarea la palpare a adenopatiilor latero-cervicale in prezenta unui nodul suspect poate arata extinderea cancerului la nivel ganglionar;

    B. Analize de laborator:

    1. testele de functie tiroidiana (TSH, freeT3, freeT4) sunt in general normale; aceste analize fac parte totusi din evaluarea obligatorie a unor noduli tiroidieni, indiferent daca exista sau nu suspiciunea de cancer;
    2. nivelul calcitoninei, un hormon secretat de celulele C parafoliculare tiroidiene, creste in cancerul tiroidian medular; astfel, acest hormon este un indicator fidel (marker tumoral) al prezentei cancerului medular atunci cand valoarea sa din sange este crescuta; antigenul carcino-embrionar (CEA) este al doilea marker util in cazurile de carcinom medular tiroidian, nefiind totuși la fel de specific precum calcitonina (creste și in alte cancere);
    3. in afara calcitoninei (si CEA) in cazul carcinomului tiroidian medular, nu avem alti markeri tumorali pentru celelalte forme de cancer tiroidian;

    C. Scintigrafia tiroidiana:

    1. arata daca un nodul descoperit la examinarea clinica sau ecografic capteaza sau nu substanta radioactiva (iod sau technetiu);
    2. un nodul care capteaza se numeste „cald” si este aproape intotdeuna benign; acest tip de nodul poate sa produca hormoni tiroidieni in exces si sa duca la hipertiroidie;
    3. daca nu capteaza este un nodul „rece”; in acest caz probabilitatea sa fie malign este mai mare, in jur de 10-20%;
    4. de obicei scintigrafia se recomanda cand nivelul TSH este supresat, acest lucru putand indica un nodul care produce hormoni tiroidieni, deci „cald” scintigrafic;

    D. Ecografia tiroidiana:

    1. este investigatia imagistica cea mai importanta in evaluarea nodulilor tiroidieni; poate detecta si caracteriza inclusiv nodulii care nu sunt palpabili;
    2. exista anumite aspecte ecografice ale unui nodul care pot sugera malignitatea: contur neregulat (cu limite neclare fata de restul glandei), prezenta de microcalcificari in interior, asa-numitul aspect hipoecogen, vascularizatia intensa, dimensiunile mai mari;
    3. se pot vizualiza, masura si caracteriza ganglionii latero-cervicali; acestia sunt mariti de volum si au aspect modificat atunci cand sunt infiltrati malign;

    E. Punctia tiroidiana cu ac fin (FNA- Fine Needle Aspiration):

    1. informatiile generale aici;
    2. are avantajul ca poate fi efectuata fara ca pacientul sa necesite internare; nu necesita pregatire speciala, iar rezultatul poate fi oferit in aceeasi zi;
    3. diagnosticul de nodul benign elimina suspiciunea de cancer; chiar si asa urmarirea periodica este recomandata;
    4. diagnosticul de nodul malign este o indicatie pentru operatie- tiroidectomie; sunt detectate cu acuratete in special formele de carcinom papilar prin aceasta metoda;
    5. dezavantajul major al metodei este ca nu poate face distictia exacta intre tumorile foliculare benigne (adenoame) si cele maligne (carcioname); de aceea confirmarea diagnosticului de carcinom folicular se poate face de multe ori doar in urma examenului anatomo-patologic postoperator;

    F. Evaluari imagistice si functional-imagistice suplimentare:

    1. CT sau IRM (imagistica prin rezonanta magnetica – RMN) – folosite adesea  in cazul unor tumori tiroidiene mari si/sau cu extensie in torace, mai ales in situatia in care ecografia nu poate descrie complet procesul tumoral; sunt de asemenea indicate pentru evaluarea unor posibile metastaze la distanta;
    2. PET/CT (cu FDG) – recomandat in general atunci cand nivelul tiroglobulinei sugereaza persistenta sau reaparitia bolii, iar scintigrafia nu mai deceleaza focare captante;

    G. Examenul anatomo-patologic:

    1. presupune examinarea la microscop a tesutului obtinut in urma unei operatii de indepartare totala sau partiala a tiroidei;
    2. avantajul major: este cea mai exacta si sigura metoda pentru diagnosticarea cancerului tiroidian;
    3. dezavantaj major: presupune interventia chirurugicala; daca nodulii se dovedesc benigni (asa cum sunt majoritatea), pacientul a suferit o operatie nenecesara si va trebui sa urmeze tratament de substitutie cu hormoni tiroidieni pentru restul vietii;
    4. daca diagnosticul nu poate fi stabilit prin punctia tiroidiana cu ac fin si suspiciunea de cancer ramane ridicata este de preferat ca un pacient sa fie supus unei interventii chirurgicale (care se poate dovedi ulterior ca nu era absolut necesara) decat sa fie lasat cu o posibila tumora maligna care se poate extinde;

    IMPORTANT: atat examinarea fizica cat si ecografia tiroidei pot ridica suspiciunea de cancer; totusi, niciuna din aceste metode de evaluare nu poate pune diagnosticul cert de cancer tiroidian; doar punctia tiroidiana cu ac fin (FNA- Fine Needle Aspiration) si examenul anatomopatologic al tesutului tiroidian obtinut dupa operatia de indepartare (totala sau partiala) a glandei pot spune cu siguranta daca exista sau nu celule modificate malign;

    Dr. Cristian-Claudiu Ţupea

    Consultații și ecografii: MEDICOVER (programări la 021 98 96) și SANADOR (programări la 021 96 99).

    Citiţi şi:

    – Cancerul tiroidian: frecventa, clasificare, factori de risc;

    – Cancerul tiroidian: tratament, urmarire, prognostic;

     

     

    Cancerul tiroidian: manifestari, diagnostic Read More »

    Răspunsuri la întrebări (13)

    Bodescu Laura:

    Buna ziua!
    Va scriu din nou deoarece am promis ca revin cu noutati dupa interventia chirurgicala pe care trebuia sa o fac in urma diagnosticului de Gusa nodulara LTS. Detaliile despre afectiune inca se mai gasesc in postarile mele anterioare.
    Interventia a avut loc pe data de 1 iulie si nu a fost nici pe departe atat de alarmanta cum ma asteptam. Mi s-a realizat o lobectomie stanga si recuperarea a fost foarte usoara, fiind externata dupa numai 2 zile. Cicatricea pare sa se repare frumos, in urma unei suturi transdermice (daca am inteles bine). Inca mai am mobilitate ceva mai redusa la nivelul gatului, insa nu mi se pare ceva neobisnuit avand in vedere faptul ca au trecut doar cateva zile. Trebuie sa mai merg pe data de 8 iulie pentru scoaterea unor fire de la capetele inciziei (firele folosite la sutura fiind resorbabile) si pe data de 20 iulie pentru rezultatul examenului la parafina.
    Singurele nelamuriri pe care le mai am sunt daca acum, ca am ramas numai cu un lob tiroidian, acesta va reusi sa preia intreaga functie a tiroidei sau va fi nevoie de tratament. Exista riscul sa ma ingras in urma operatiei?
    Pot merge in vacanta la mare dupa jumatatea lunii august daca ma feresc de soare la orele pranzului si acopar zona cu crema de protectie solara foarte mare si o esarfa?

    Va multumesc mult pentru rabdare si pentru ajutorul acordat!
    O zi cat mai buna!

    Raspuns:

    – in primul rand ma bucur ca totul a decurs bine si ca ati depasit operatia fara probleme;

    – legat de intrebari:

    1. lobul ramas poate prelua functia tiroidei, dar asta conduce de obicei la hipertrofierea (marirea) acestuia; pentru a preveni sa se intample asa se administreaza hormoni tiroidieni, 50% din secretia hormonala zilnica estimata; asta inseamna, de obicei, 50 micrograme de levotiroxina (Euthyrox) pe zi, luate dimineata pe nemancate, cu 1/2 ora inainte de micul-dejun; la 2 luni de la instituirea tratametului ar trebui verificat TSH-ul si ajustata doza in functie de rezultat;
    2. riscul de ingrasare nu este mai mare acum decat preoperator, cu condtitia ca TSH-ul sa ramana in valori normale;
    3. daca cicatrizarea decurge normal puteti merge fara probleme la mare in a doua jumatate a lunii august, cu masurile de protectie amintite;

    Dr. Claudiu Ţupea

      Răspunsuri la întrebări (13) Read More »

      Boala Basedow-Graves: tratament, prognostic

      TRATAMENT

      Desi debuteaza de multe ori impreuna, hipertiroidia si oftalmopatia Graves (afectarea ochilor) evolueaza ulterior diferit. De aceea tratamentul va fi discutat separat pentru cele doua manifestari cardinale ale bolii Basedow-Graves.

      I. Tratamenul hipertiroidiei:

      1. medicamentos; se folosesc medicamente numite antitiroidiene de sinteza (ex: Thyrolozol, Carbimazol, Propycil); acestea inhiba glanda sa produca hormoni in exces, restabilind astfel nivelurile normale ale acestora; sunt, in general, bine tolerate, cele mai frecvente efecte adverse fiind reactiile alergice (mancarimi, eruptii cutatanate, etc); tratamentul cu aceste medicamente este eficient doar atat timp cat este urmat, hipertiroidia reaparand atunci cand sunt oprite; de aceea, de multe ori, sunt folosite pentru a restabili functia tiroidiana normala inainte de un tratament definitiv al hipertiroidiei (iodul radioactiv sau operatia); durata tratamentului cu antitiroidiene de sinteza este de obicei intre 6 si 18 luni;
      2. interventia chirurgicala: este un tratament definitiv al hipertiroidiei; in timpul operatiei se scoate cea mai mare parte a tiroidei, lasandu-se doar o mica parte de tesut, pentru a nu afecta glandele paratiroide (4 glande de dimensiuni mici lipite de fata posterioara a tiroidei); dupa indepartarea tiroidei, pacientul trebuie sa urmeze tratament de substitutie permanent cu hormoni tiroidieni; este esential ca inainte de operatie functia tiroidei sa fie normala (TSH, T3, T4 in limite) pentru a nu aparea complicatii in timpul operatiei; complicatiile postoperatorii sunt destul de rare: afectarea patiroidelor cu hipocalcemie si afectarea unor nervi de la nivelul gatului cu raguseala temporara sau permanenta; riscul acestor complicatii depinde, in primul rand, de experienta chirurgului cu acest tip de operatie;
      3. iodul radioactiv: este un tratament defintiv al hipertiroidiei; consta in administrarea de iod radioactiv care va fi concentrat de catre tiroida si va determina distrugerea celulelor glandei; efectul se instaleaza lent, de obicei in 3-6 luni de la tratament; uneori poate fi nevoie de repetarea tratamentului daca nu se obtine normalizarea nivelului de hormoni; tratamentul este bine tolerat, cu efecte adverse extrem de rare (disconfort pe zona gatului); dupa tratament apare frecvent hipotiroidia, datorita distructiei tiroidei; in aceste cazuri, substitutia cu hormoni tiroidieni este necesara; iodul radioactiv este contraindicat la gravide si nu se recomanda sarcina timp de 1 an dupa tratament, pentru a nu se pune in pericol fatul; dupa aceasta perioada, sarcina este sigura; prezenta unei oftalmopatii active contraindica, de asemenea, folosirea iodului radioactiv, deoarece s-a demonstrat ca poate duce la agravarea acesteia;

      II. Tratamentul oftalmopatiei:

      Tratamentul oftalmopatiei depide de stadiul bolii. In formele usoare sau moderate nu este necesar, de multe ori, niciun tratament specific. In formele severe, cu afectarea nervului optic si scaderea vederii, se folosec metode mai agresive de tratament.

      1. masuri generale: pacientul va folosi in timpul zilei ochelarii cu lentile inchise la culoare, pentru a proteja ochii de lumina soarelui; va dormi noaptea mai ridica pentru a imbunatati drenajul venos; va folosi lacrimi artificiale daca apare senzatia de uscaciune;
      2. glucocorticoizi (prednison, medrol, hidrocortizon, etc): se pot administra atat ca perfuzii cat si in tratament oral; scopul tratamentului este sa scada inflamatia din jurul globilor oculari, cu imbunatatirea vederii si diminuarea exoftalmiei; acest tratament (in special cel cu administare orala zilnica) prezinta riscurile unor complicatii, dintre care cel mai important este cel de osteoporoza la femeile aflate in menopauza precum si de agravare a hipertensiunii si a diabetului (daca aceste afectiuni existau inaintea tratamentului);
      3. metotrexat (si alte citostatice): tratament de rezerva, daca masurile generale si glucocorticoizii nu produc amelioarare si vederea este amenintata;
      4. tratament chirurgical: se incearca decompresia orbitei cu indepartarea unui perete osos; scopul este de a „face mai mult loc” globilor oculari si tesutului inflamat din jurul acestora prin marirea volumului orbitei; din cate stiu nu se face in Romania; este o intreventie dificila si ar trebui facuta doar in centre cu experienta;
      5. iradierea orbitei: prin iradierea tesuturilor din spatele globilor oculari se incearca diminuarea inflamatiei („umflarii”) acestora, cu restabilirea miscarilor normale ale acestorae si diminuarea exoftalmiei;

      Precizare: diagnosticul si tratamentul afectarii oculare din boala Basedow trebuie facut in colaborare cu un medic oftalmolog;

      PROGNOSTIC

      In general evolutia bolii sub tratament este buna. Folosirea unuia dintre cele doua tratamente definitive (operatia sau iodul radioactiv) rezolva hipertiroidismul, care, in acesta afectiune, este de multe ori sever. Dupa aceea, pacientul trebuie urmarit periodic pentru a evalua eficienta tratamentului de substitutie. Oftalmopatia este de cele mai multe ori controlata cu metodele expuse mai sus. De obicei este mai activa in primii ani de boala, ulterior intrand intr-o faza cronica (stationara). Exista totusi si forme severe (5-10% dint totalul cazurilor) care sunt dificil de tratat si la care boala evolueaza in ciuda tratamentelor aplicate.

      Daca boala nu este tratata, hipertiroidismul se agraveaza cu risc crescut de complicatii severe cardiace (fibrilatie atriala, insuficienta cardiaca) sau osoase (osteoporoza). In plus calitatea vietii pacientului netratat este de multe ori scazuta. Oftalmopatia poate si ea evolua cu amenintarea vederii in cazurile severe.

      Dr. Cristian-Claudiu Ţupea – Click aici pentru consultaţii

      Citiţi şi:

      – Boala Basedow-Graves: definiţie, frecvenţă, factori de risc;

      – Boala Basedow-Graves: manifestări, diagnostic;

      Boala Basedow-Graves: tratament, prognostic Read More »

      Adenomul toxic tiroidian

      I. Definitie:

      Adenomul toxic tiroidian este o tumora benigna (necanceroasa) care produce hormoni tiroidieni autonom, fara a se mai afla sub cotrolul normal exercitat de hipotalamus si hipofiza. Atunci cand aceasta secretie devine excesiva apar manifestarile de hipertiroidie.

      II. Frecventa:

      Reprezinta 3-5% din toate cazurile de hipertiroidie. Poate aparea la orice varsta, fiind cel mai frecvent descoperit la pacienti cu varste curpinse intre 20-40 de ani.

      III. Cauza:

      In multe dintre cazuri, este reprezentata de o mutatie care activeaza receptorul de TSH si determina un nodul sa-si mareasca progresiv dimensiunile si sa produca hormoni tiroidieni in exces. Altfel zis, din cauza acestei mutatii, nodulul respectic se comporta ca si cum ar fi stimulat in mod cronic de la nivel hipofizar.

      IV. Manifestari:

      Adenomul toxic tiroidian se manifesta din punct de vedere clinic sub forma unui nodul tiroidian unic. De obicei pacientul isi aminteste ca nodulul respectiv a aparut de mult timp (cativa ani), timp in care a crescut lent in dimensiuni. Cand atinge 2.5-3cm in diametru productia de hormoni devine excesiva, determinand manifestarile tipice de hipertiroidie, descrise pe larg aici. De obicei nodulul este vizbil cu ochiul liber atunci cad ajunge in aceasta faza de hipertiroidie, putand determina fenomene compresive (dificultati la inghitire si respiratie) pe trahee si/sau esofag . Spre deosebire de Boala Basedow-Graves nu exista niciun fel de manifestari oculare asociate.

      V. Diagnosticul:

      • este sugerat de prezenta unui nodul tiroidian de dimensiuni mari, elastic, mobil la inghitire, in asociere cu manifestari de hipertiroidie;
      • este confirmat de scintigrafia cu iod radioctiv, cara va evidentia o zona captanta bine circumscrisa (“nodul cald”) corespunzatatoare nodulului palpabil, si de decelearea unui nivel sub limita inferioara a normalului a TSH; pe scintigrafie, restul glandei va capta slab iodul, fiind inhibata de nodulul autonom;
      • ecografia tiroidiana va evidentia cu usurinta adenomul, deseori indicand prezenta unei vascularizatii crescute la nivelul acestuia; ecografia nu este totusi absolut necesara diagnosticului, deoarece nu exista un aspect ecografic tipic care sa poata fi recunoscut;

       

      Scintigrafie tiroidiana cu imagine tipica de adenom toxic (zona intunecata), cu inhibarea captarii in restul glandei; cu linie rosie punctata este evidentiat conturul tiroidei.

      VI. Tratament:

      1. Medicamentos (antitiroidiene de sinteza: Thyrozol, Carbimazol, Propicyl):

      • se utilizeaza pentru a normaliza productia de hormoni tiroidieni inainte de aplicarea unui tratament definitiv (radioiod sau operatie); aceasta normalizare se obtine, de obicei, in cateva saptamani de tratament;
      • este util in special la pacientii varstnici, care au un risc cardio-vascular ridicat si la care instituirea directa a unuia din tratamentele de mai jos in conditiile hipertiroidiei necorectate poate fi periculoasa;

      2. Iodul radioctiv:

      • teoretic este tratamentul ideal deoarece va fi captat preferential de catre adenomul toxic si mult mai putin de restul glandei, care este inhibata; in acest fel efectul maxim de distructie va fi la nivelul nodului repseciv si mult mai scazut pe tesutul tiroidian normal;
      • practic, apare in multe cazuri si afectarea tesutului tiroidian sanatos cu aparitia hipotiroidismului, ceea ce impune controlul periodic (la 3 luni initia, apoi la 6 luni si, daca nu sunt modificari, anual); daca in urma tratamentului cu iod radioactiv apare hipotiroidia, se va initia substitutia cu l-tiroxina;

      3. Operatia:

      • se utilizeaza cand nodulul este foarte mare si produce compresie pe organele invecinate;
      • consta, in majoritatea cazurilor, in indepartarea intregului lob tiroidian care contine adenomul; postoperator se va incepe tratamentul cu l-tiroxina, pentru a inlocui prductia unei jumatati de tiroida (doza medie: 50 micrograme/zi);

      VIII. Complicatii:

      Netratata, hipertiodia poate avea efecte negative severe asupra inimii, oaselor si a calitatii vietii in general:

      1. la nivel cardiac determina aparitia pulsului neregulat, resimtit de pacient sub forma unor palpitatii suparatoare; in cazuri severe poate aparea fibrilatia atriala (o aritmie cardiaca periculoasa) sau insuficienta cardiaca;
      2. la nivel osos determina aparitia osteoporozei, mai ales la femeile aflate in menopauza; osteoporoza creste riscul de fracturi;
      3. creste nervozitatea, iritabilitatea, afecteaza functia reproductiva;

      Dr. Cristian-Claudiu Ţupea – Click aici pentru consultaţii

      Adenomul toxic tiroidian Read More »